Majorarea taxelor va aduce un plus de 1%-1,5% la inflație. Majorările de preț vor fi vizibile încă din luna decembrie, BNR va păstra cel mai probabil dobânda-cheie la 7% – analiști

Miercuri, 8 noiembrie 2023, va avea loc ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an. În afara discuțiilor despre dobânda de politică monetară, BNR va aprobna și raportul asupra inflației. Economiștii șefi din băncile comerciale sunt de părere că BNR va menține neschimbată rata dobânzii de politică monetară, iar inflația își va păstra trendul ușor descendent.

Cu toate acestea, economiștii văd posibilă o escaladare a prețurilor, mai ales în zona companiilor care se vor confrunta cu o majorare a impozitului pe cifra de afaceri, de 1% sau chiar 2% (în cazul băncilor) de la 1 ianuarie 2024.

”Inflația va continua să scadă, în afara ghebului generat de creșterilșe de preț generate de noile modificări ale codului fiscal. Dacă în cazul majorărilor de TVA și a creșterilor de accize nu ne așteptăm la surprize anul acesta, în cazul majorării impozitelor aplicate pe cifra de afaceri a marilor companii, am putea avea ceva surprize. Mai exact, este de așteoptat ca marile companii să anticipeze aceste majorări de impozite și să avem o creștere de prețuri la companiile care vor avea de anul viitor impozit pe cifra de afaceri. Per total, cred că impactul pachetului de măsuri guvernamentale va fi de circa 1%-1,5% in plus la rata anuală a inflației”, a explicat Adrian Codirlașu, vicepereședinte CFA România.

Analistul este de părere că Banca Națională va menține neschimbată rata de politică monetară, la 7%, cel puțin până în a doua jumătate a anului viitor. În acest context, atât ROBOR, cât și IRCC vor rămâne la un nivel constant tot anul viitor. Mai exact, la nivelul actual.

”Ne așteptăm ca banca centrală să mențină neschimbată dobânda cheie la 7,00%. De asemenea, va fi publicat un nou raport privind inflația, iar ultimele evoluții indică o perspectivă generală echilibrată în ceea ce privește noile previziuni ale BNR. Potențialul de creștere ar putea proveni din recenta deraiere a traiectoriei de dezinflație, din prețurile mai mari ale petrolului, din creșterea puternică a veniturilor și din impactul potențial inflaționist al unei poveri fiscale mai mari asupra firmelor. Potențialul de scădere provine dintr-o creștere vizibil mai slabă, coroborată cu extinderea și lărgirea plafonului de majorare a produselor alimentare esențiale. Per ansamblu, nu ne așteptăm la schimbări majore în noile previziuni ale BNR. Orice comentarii legate de lichiditatea considerabilă a pieței interbancare reprezintă un factor cheie de urmărit”, a declarat Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) se întâlneşte pe 8 noiembrie într-o nouă şedinţă de politică monetară, conform site-ului instituției.

La şedinţa precedentă, care s-a desfăşurat la începutul lunii august, banca centrală a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.