Majoritatea românilor vor să scoatem gazele din Marea Neagră ca să scăpăm de Rusia, dar sub o treime cred că asta va însemna prețuri mai mici. Circa 30% cred în continuare că „Occidentul” ne va fura gazele.

„Percepția asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deși rămâne principala explicație, nu mai este dominant — semn că opinia publică românească internalizează și alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncționalități ale pieței interne. Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenței energetice, dar o parte a populației, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privier la destinația resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice și de securitate, însă percepția pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiții), nu una imediat personală (facturi mai mici). Crește acceptarea solidarității energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuși să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiția reciprocității și a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile față de sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinație de raționalitate economică și empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne”, a sintetizat datele barometrului Remus Ștefureac – director INSCOP Research.

Conform sondajului care poate fi consultat AICI, 63% dintre români spun că gazele din Neptun Deep ne vor scăpa de dependența energetică față de Rusia, în timp ce aproape 30% apreciază că gazul va merge direct în occident. În același timp, doar 33% sunt siguri că proiectul vca duce la reducerea prețurilor pentru gaze, iar 25% sunt siguri că nu se va întâmpla acest lucru. Foarte interesant, cel mai mare procent (aproape 40%) cred că principalul beneficiu va fi crearea de locuri de muncă și doar 27% căd o creștere a veniturilor la bugetul de stat.

Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 29 septembrie – 7 octombrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Principalele concluzii ale sondajului

46.1% dintre români își exprimă acordul cu afirmația: „Războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa” (față de 51.5% în noiembrie 2022), în timp ce 46.2% își exprimă dezacordul (față de 45.7% în noiembrie 2022), iar 7.7% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Își exprimă dezacordul în special: votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 30 și 59 de ani.

Acord afirmații: Resurse de gaz din Marea Neagră

63.2% din cei intervievați cred că „Prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia” (față de 66.9% în mai 2022), iar 28.9% că „Gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” (față de 26.7% în mai 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Sunt de acord cu afirmația „Prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia” mai ales: votanții PNL și PSD, persoanele peste 60 de ani, angajații la stat. Își exprimă acordul cu afirmația „Gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” în special: votanții AUR, locuitorii din București, cei cu studii superioare, angajații la privat

Beneficii economice Neptun Deep

18.2% dintre români cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare măsură, 33.6% în destul de mare măsură, 15.3% în destul de mică măsură, iar 25.3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7.5%.

Cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare și destul de mare măsură mai ales: votanții PSD, PNL și USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București, angajații la stat. Sunt de părere că exploatarea gazelor offshore va aduce beneficii economice României în mică/ foarte mică măsură sau deloc mai ales: votanții AUR, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu un venit redus.

Principalul câștig economic Neptun Deep

Întrebați care cred că va fi principalul câștig economic pe care România îl va obține în urma exploatării gazele naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, 39.5% dintre respondenți aleg crearea de locuri de muncă, 27.3% creșterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite), 13.2% stimularea investițiilor, iar 7.6% dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor. 1.1% menționează alt beneficiu, pe când 5% cred că nu va aduce niciun beneficiu. 5.5% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.8% nu răspund.

Sunt de părere că principalul câștig va fi crearea de locuri de muncă mai ales: votanții PSD și PNL, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus. Cred că principalul câștig economic va fi creșterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite) în special: votanții USR, persoanele sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții PSD, locuitorii din urban, persoanele cu educație superioară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că principalul câștig economic va fi stimularea investițiilor. În special votanții USR cred că dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor va fi principalul câștig economic.

Mecanism European de întrajutorare

În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 78.6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să importe gaze naturale dacă va avea nevoie (față de 59.6% în noiembrie 2022). 18.6% se opun unei astfel de idei (față de 38.7% în noiembrie 2022), iar 2.9% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu acest mecanism de întrajutorare mai ales: votanții USR și PNL, persoanele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat. Sunt împotriva acestui mecanism de întrajutorare în special: votanții AUR, bărbații, cei cu un venit mai redus, cei cu educație medie.

Mecanism de întrajutorare: România către UE

77.7% dintre respondenți sunt de acord cu acest mecanism și în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență, pe când 20.5% nu sunt de acord. 1.8% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu acest mecanism de întrajutorare și în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență mai ales: votanții PNL și USR, persoanele sub 45 de ani, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat. Sunt împotriva acestui mecanism în special: votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu un venit redus.

Furnizare de gaze naturale către Republica Moldova

60.3% dintre români sunt de acord ca, începând cu 2027, Republicii Moldova să îi fie furnizate, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră. 35.4% sunt împotriva, iar 4.3% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie furnizate Republicii Moldova mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat. Sunt împotriva unui astfel de scenariu în special: votanții AUR, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, locuitorii din urbanul mic sau din rural, angajații al stat.

Ajutorarea Ucrainei cu energie

53.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să ajute Ucraina cu energie în caz de criză/urgență, în contextul atacurilor din partea Rusiei, când Ucraina are frecvent probleme cu alimentarea cu energie (gaze și electricitate). 43.1% sunt împotrivă, iar 3.5% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu ajutorarea Ucrainei cu energie în caz de urgență mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București și din urbanul mare. Nu sunt de acord în special: votanții AUR, persoanele cu educație medie, cei cu un venit redus.

Cauze majorare prețuri la energia electrică

Întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică, 42.8% dintre români indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27.3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11.1% inflația generală, 6.7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6.1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0.8% condițiile meteo (vânt mai slab, precipitații mai puține). Ponderea non-răspunsurilor este de 5.2%.

Indică deciziile greșite luate de autoritățile din România ca principală cauză a majorării prețurilor la energie electrică mai ales: votanții AUR, persoanele peste 45 de ani, cei cu un venit mai redus, angajații. Cred că dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică în special: votanții PSD și PNL, persoanele peste 45 de ani, locuitorii din București, angajații la stat. Tinerii sub 30 de ani cred într-o proporție mai mare ca restul populației că inflația generală a cauzat majorarea prețurilor la energie electrică.

Eficiență măsuri. Plafonarea facturilor la energie

23.2% dintre respondenți sunt de părere că măsura de plafonare a facturilor la energie pentru populație adoptată până acum de guvern pentru a reduce impactul scumpirii energiei a fost total ineficientă (față de 23.8% în noiembrie 2022). 21% cred că a fost destul de ineficientă (față de 29.7% în noiembrie 2022), 32.1% destul de eficientă (față de 35.8% în noiembrie 2022), iar 17.4% total eficientă (față de 7.3% în noiembrie 2022). 6.3% nu știu sau nu răspund.

Consideră că măsura de plafonare a facturilor a fost ineficientă în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu un venit mai redus. Sunt de părere că măsura de plafonare a fost eficientă mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat.

Eficiență măsuri. Sprijinul pentru industrie

26.2% dintre cei chestionați consideră că măsurile de sprijin pentru industria românească sunt total ineficiente (față de 33.3% în noiembrie 2022). 29.3% sunt de părere că sunt destul de ineficiente (față de 34.9% în noiembrie 2022), 25.3% destul de eficiente (față de 20.8% în noiembrie 2022), iar 9.6% total eficiente (față de 4.3% în noiembrie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 9.6%.

Cred că măsurile de sprijin pentru industria românească sunt ineficiente mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații la stat. Sunt de părere că măsurile de sprijin pentru industria românească sunt eficiente în special: votanții PNL, persoanele sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie electrică

16.4% dintre participanții la sondaj sunt total de acord cu decizia luată de guvern ca începând cu 1 iulie 2025 să renunțe la plafonarea prețurilor la energie electrică. 15.9% sunt oarecum de acord, 11.3% oarecum dezacord, iar 53.1% total dezacord. 3.2% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu această decizie mai ales: votanții USR și locuitorii din București. Sunt împotriva acestei decizii în special: votanții AUR, persoanele peste 45 de ani, respondenții cu educație primară și cei care locuiesc în rural, respectiv persoanele cu venituri foarte reduse, care declară că nu le ajung nici pentru strictul necesar

Beneficiari prețuri subvenționate

Întrebați cine ar trebui să beneficieze de prețuri mai mici la energie, subvenționate din banii publici, 50,5% dintre români îi aleg doar pe cei cu venituri mici, iar 24,8% și pe cei cu venituri mici și cei cu venituri mari. 22,8% consideră că prețurile la energie NU trebuie subvenționate din bani publici pentru nicio categorie. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,8%.

Consideră că doar cei cu venituri mici ar trebui să beneficieze de prețuri mai mici la energie mai ales: votanții PNL și cei ai USR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic și angajații la stat.

Persoanele cu venituri despre care declară că nu le ajung nici pentru strictul necesar și persoanele cu educație primară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că și cei cu venituri mici și cei cu venituri mari ar trebui să beneficieze de prețuri subvenționate la energie. Sunt de părere că prețurile la energie NU trebuie subvenționate din bani publici pentru nicio categorie în special: locuitorii din București și persoanele cu venituri foarte ridicate.