Manifestaţii de amploare în Egipt, împotriva preşedintelui Mohamed Morsi

Economica.net
28 11. 2012
alegeri_egipt_56445000

Mai multe marşuri s-au reunit în celebra piaţă din capitala egipteană pentru a denunţa, de asemenea, puternica mişcare a Fraţilor Musulmani, din care provine preşedintele.

Manifestaţii ostile preşedintelui au avut loc şi în alte oraşe din ţară, afectate de o criză gravă de la decizia din 22 noiembrie a lui Morsi de a-şi consolida temporar prerogativele în scopul de a putea realiza reforme, potrivit lui. Dar criticii săi au denunţat un „nou faraon”.

„Pleacă!”, scandau manifestanţii din piaţa Tahrir, reluând sloganul emblematic al revoltei care l-a înlăturat de la putere pe preşedintele autocrat Hosni Mubarak, în februarie 2011.

Un banner amplasat la intrarea în piaţă proclama: „Interzis Fraţilor Musulmani”.

„Nu vrem să înlocuim un dictator cu altul”, a afirmat un student, Asser Ayub, în vârstă de 23 de ani.

Ca de fiecare dată în ultima săptămână, au avut loc confruntări sporadice în piaţă, în apropiere de ambasada Statelor Unite, între tineri şi poliţie, care a răspuns cu gaze lacrimogene la atacurile cu pietre.

Potrivit Alianţei Populare, un mic partid de stânga, unul dintre militanţii săi a murit asfixiat, fapt confirmat de o sursă medicală. Acesta este al treilea deces provocat de tulburările din ultimele zile.

Aceste confruntări au fost denunţate de numeroşi manifestanţi anti-Morsi la Tahrir, dornici să păstreze un caracter paşnic al manifestaţiei lor.

În Delta Nilului (nord), la Mahalla, opozanţii au fost atacaţi, potrivit unui oficial din cadrul serviciului de securitate, la sediul Partidului Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), din care provine preşedintele. Partidul, provenit din cadrul mişcării Fraţii Musulmani, a înregistrat 80 de răniţi în rândurile sale, în confruntările cu contestatarii lui Morsi.

Opozanţii au atacat şi sediile confreriei din Mansura (nord), precum şi din Alexandria, al doilea oraş ca mărime al ţării.

Mii de persoane au protestat faţă de preşedinte în acest oraş din nord într-o piaţă mare de pe litoralul Mării Mediterane. În cursul serii, o contramanifestaţie a susţinătorilor lui Morsi a atras, de asemenea, mii de persoane.

O manifestaţie pro-Morsi la Cairo a fost anulată de teama unor confruntări.

Reuniuni împotriva lui Morsi au avut loc şi în staţiunea balneară Sharm el-Sheikh, pe litoralul Mării Roşii, precum şi la Tanta (nord), Assiut, Sohag şi Minya (centru).

După o întâlnire cu liderii puterii judecătoreşti, luni, Morsi şi-a menţinut decretul controversat prin care este autorizat să ia orice măsură consideră că este necesar pentru a „proteja revoluţia”.

Situaţia în Egipt „nu este clară”, a comentat marţi Departamentul de Stat american. Purtătorul de cuvânt Victoria Nuland a cerut să se pună capăt „impasului constituţional”, minimizând riscurile de a-l vedea pe Morsi transformându-se în autocrat.

Subliniind că Morsi s-a întâlnit cu judecătorii şi alţi oficiali egipteni, Nuland a adăugat: „Nu ştim încă ce va rezulta din aceste (întâlniri). Dar suntem departe de un autocrat care ar spune răspicat: asta sau nimic”.

La rândul său, ambasada Statelor Unite la Cairo a părut ceva mai critică. „Poporul egiptean a afirmat clar la revoluţia din 25 ianuarie că s-a săturat de dictatură”, se poate citi într-un mesaj postat pe Twitter pe contul oficial al ambasadei @USEmbassyCairo.

Pentru susţinătorii lui Morsi, aceste prerogative excepţionale îi vor permite acestuia să demareze reforme indispensabile pentru mersul către democraţie şi vor înceta o dată cu adoptarea prevăzută în câteva luni a noii Constituţii.

Dar plasând deciziile sale la adăpostul oricărui recurs în justiţie, acest decret a provocat furie în mediile judiciare şi ale clasei politice.

Decretul împiedică, de asemenea, justiţia să examineze recursurile împotriva procesului de redactare a Constituţiei, despre care adversarii săi susţin că este dominat de islamişti.

În timp ce Egiptul are nevoie de ajutor pentru relansarea economiei sale, Fondul Monetar Internaţional a avertizat că o „schimbare majoră” în politica sa economică ar putea să pună în pericol un preacord asupra unui plan de ajutor de 4,8 miliarde de dolari.