Digitalizarea României cu AI sub lupa Google Cloud. ”Recomand să se înceapă cu sectorul public care poate utiliza AI cu adevărat în beneficiul cetățenilor. Aveți mult talent tehnic, lucru pe care nu îl văd foarte des” – Marianne Janik, vicepreședinte EMEA

Marianne Janik s-a aflat la București în cadrul unui eveniment organizat de Google Cloud în luna noiembrie.

„Cred că, în general, aș recomanda întotdeauna să se înceapă cu sectorul public, deoarece sectorul public are posibilitatea de a utiliza cu adevărat AI în beneficiul cetățenilor, atât din punct de vedere al eficienței, cât și al securității. Sectorul public poate deschide calea, deoarece întreprinderile mai mici nu au șansa să facă acest lucru pe cont propriu, așadar sectorul public poate juca un rol important. Apoi, a doua parte, care este aproape întotdeauna cea mai dificilă, este modul în care se transferă aceste cunoștințe în special întreprinderilor mici și mijlocii”, a afirmat Marianne Janik.

Ea a amintit cifrele unui studiu al Google publicat anul trecut, care indicau că adoptarea AI ar putea aduce o creştere cu 5% a PIB-ului României în următorii 10 ani, în condiţiile în care aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor folosi inteligenţa artificială generativă.

În ceea ce priveşte implicaţiile asupra locurilor de muncă, compania estimează că inteligenţa artificială generativă va avea un impact asupra a până la 4,5 milioane de locuri de muncă din România.

Transferul de expertiză, provocarea Europei

Provocarea reală apare însă în transferul de expertiză către IMM-uri, un proces care, potrivit acesteia, s-a degradat în ultimul deceniu în întreaga Europă. „În Europa am pierdut puțin capacitatea de a face acest lucru”, explică Janik, referindu-se la sistemele prin care investițiile publice în tehnologie erau transformate într-un avantaj competitiv și pentru sectorul privat.

Vicepreședintele Google Cloud amintește de perioada în care în Europa, bugetele mari din apărare generau inovații ulterior adoptate și de către companii, grație unor agenții specializate care asigurau un transfer sistematic al tehnologiilor.

„În Europa, aveam puțin mai multe competențe în acest sens în vremurile în care, de exemplu, bugetele pentru apărare erau puțin mai mari și dispuneam de anumite tehnologii în domeniul apărării care puteau fi utilizate în sectorul privat. Existau agenții care ajutau cu adevărat la realizarea acestui lucru într-un mod foarte sistematic, astfel încât banii proveniți din impozite să fie cheltuiți în mod eficient, mai întâi în sectorul public, dar apoi să se analizeze ce s-a dezvoltat și ce poate fi utilizat în afara sectorului public. Așadar cred că în Europa am pierdut puțin capacitatea de a face acest lucru, dar ar fi minunat pentru AI să aibă sectorul academic și sectorul public și apoi să vedem cum poate fi transferat acest lucru și, desigur, marile companii vor lucra pe cont propriu”, explică oficialul Google Cloud.

În prezent, dificultatea vine și din lipsa de expertiză tehnică din administrație. „Dacă ești politician, este un subiect complex și s-ar putea să nu ai timp să îl aprofundezi cu adevărat”, spune Janik.

Ea consideră că multe guverne încearcă să pornească la drum cu planuri prea ample, construite pentru un orizonturi de timp prea mari. Soluția, spune ea, este susținerea administrației prin expertiză externă și adoptarea unor proiecte aplicabile imediat, capabile să genereze valoare rezultate imediate.

„Cred că această abilitate nu există în sectorul public și nu este deloc o judecată, dar sectorul public trebuie să fie susținut de experți care pot ajuta la găsirea proiectelor care pot fi aplicate. Întotdeauna este vorba despre planul mare pentru întreaga țară versus chiar începerea proiectelor. Și nu doar a proiectelor-pilot, deoarece am văzut câteva țări din Europa unde se tot implementează proiecte-pilot, dar acest lucru nu duce nicăieri”, atrage atenția Marianne Janik.

În paralel, reglementarea europeană trebuie să țină ritmul cu tehnologia, într-un context în care multe companii se consideră constrânse de cadrul legislativ european. Janik nu consideră că Europa reglementează prea mult inteligența artificială, ci că provocarea este adaptarea continuă.

„Reglementarea este extrem de importantă, dar dacă ne uităm la ritmul în care evoluează tehnologia, ne putem întreba cum să facem asta într-un mod bun. Cred că acest lucru se realizează acum la Bruxelles, astfel încât există mai mult dialog, deci este un lucru extrem de complex de realizat”.

În opinia sa, administrația europeană a înțeles în ultimii ani că legislația nu poate rămâne fixă în fața unei tehnologii care evoluează cu rapiditate: „Cred că la început toată lumea a crezut că va fi mai ușor, deoarece au crezut că aceasta este o tehnologie care va fi implementată pentru o perioadă de timp, astfel încât să o putem reglementa. Iar acum realitatea ne ajunge din urmă, așa că trebuie să fim într-un dialog constant pentru a vedea ce are cu adevărat sens, iar noi suntem foarte în favoarea reglementării”.

Prioritatea directorilor: pregătirea forței de muncă

Pentru mediul privat, provocarea majoră rămâne pregătirea forței de muncă, în contextul în care adoptarea soluțiilor bazate pe AI devine o prioritate strategică pentru companii. Janik crede că adoptarea AI nu mai poate fi externalizată către departamente de IT, ci trebuie condusă chiar de CEO.

„Acest lucru trebuie să fie o prioritate pentru fiecare CEO pentru a dezvolta organizația, pentru a construi competențele necesare”, afirmă Janik, subliniind că maturitatea liderilor de business a crescut vizibil în doar 18 luni.

Modelele organizaționale evoluează spre echipe interfuncționale, în care tehnologia, businessul și zonele juridice sau de conformitate lucrează împreună încă de la începutul fiecărui proiect.

Impactul economic al companiilor care adoptă AI devreme începe să fie vizibil, chiar dacă cifrele nu sunt încă publice. „Cred că în următoarele trei până la șase luni, vom vedea aceste cifre și le vom comunica. Ceea ce observăm este că există o maturitate din ce în ce mai mare în ceea ce privește concentrarea pe cazuri de utilizare specifice”, spune Janik.

Rezultate concrete în companiile care adoptă AI

Aceasta a indicat trei zone unde AI produce deja rezultate solide: cercetarea și dezvoltarea, dezvoltarea software și serviciile pentru clienți. Pentru dezvoltatorii de software ai Google, eficiența a crescut măsurabil: „Am avut o eficiență de aproximativ 11%, ceea ce pare puțin, dar, de fapt, este destul de mult.” Mai mult, aproape jumătate din codul generat intern este deja produs cu AI: „Avem aproape 50% din cod generat de AI.”

Același trend este vizibil și în companiile cu echipe IT extinse, dar și în zona de customer service.

„Tot ce ține de Customer Service, indiferent de tipul acestuia, fie că îl gestionați voi înșivă, fie că lucrați cu un partener care are agenți AI sau agenți umani care răspund la apeluri și care ar trebui să fie bine informați. Iar la un moment dat, chiar să fie înlocuiți, pentru că nu mai aveți nevoie de ei.”

Dincolo de automatizare, potențialul cel mai radical al AI se vede în sănătate. „Dacă ne uităm la oncologie, de exemplu, să putem oferi tratament personalizat. Pentru că astăzi, tratamentul nu este încă deloc personalizat. Nici măcar între bărbați și femei și diferitele tipuri de cancer. Unde este cu adevărat necesară chimioterapia și unde se poate renunța la ea. Așadar, întreaga industrie biotehnologică va beneficia enorm de pe urma AI. Și, bineînțeles, de pe urma cercetărilor efectuate anterior cu aceste modele științifice. Suntem foarte încântați să participăm cu Google Research și cu DeepMind”.

Google colaborează deja cu instituții medicale precum Mayo Clinic, parteneriate pe care Janik le numește „absolut fascinante”.

România, avantajată de talentul tehnic

În această cursă globală a inovației, România iese în evidență prin capitalul uman. „Un lucru important pe care tindem să-l uităm este talentul. Pentru că, pentru a utiliza AI, trebuie să ai expertiza necesară. Și cred că România are mult talent tehnic, lucru pe care nu îl văd foarte des. Acesta este un mare atu. Și un atu care va continua să fie și mai important în viitor”.

În comparație cu alte țări din EMEA, Janik evită să declare un lider absolut. „Este dificil de spus, deoarece unele țări fac mai mult zgomot decât altele. Franța, de exemplu, a făcut foarte mult zgomot. Așadar, nu aș spune că cineva este cu adevărat în frunte”, explică ea, insistând că diferențele țin mai mult de industrii, de cultură și de maturitatea ecosistemului.

„Cred că, în final, nivelul de talent va fi important, la fel și cultura, pentru că asta se vede în SUA. Această cultură a «se poate» este extrem de importantă. Și cred că, în România, există această cultură a «se poate»”.

Pentru următorii doi-trei ani, Janik anticipează o accelerare vizibilă, astfel că românii vor adopta mai repede tehnologia bazată pe agenți AI: „Ei bine, aș spune că văd România ca parte a Europei și cred că primul lucru observabil este că România are mai mult talent tehnic decât alte țări din Europa. Mai văd că agenții și utilizarea tehnologiilor agentice avansează cu adevărat mult și, având în vedere că aveți tot talentul aici, în România, oamenii vor adopta și mai repede tehnologia agentică.

Mesajul final pentru liderii de afaceri români este categoric: „Pentru mine, România are tot ce este necesar pentru a începe cu succes călătoria în această nouă eră a AI agentică, așa că nu lipsește nimic, așa că hai să mergem mai departe. Sincer, nici nu știu ce ar putea lipsi, nu lipsește nimic din România, totul este acolo”, a conchis Marianne Janik.