Marianne Janik, VP Google Cloud EMEA: Europa a pierdut puțin din capacitatea de a transforma inovația publică în progres economic real – INTERVIU

Janik avertizează că Europa a pierdut „puțin din capacitatea” de a transfera expertiza și tehnologiile dezvoltate cu bani publici către mediul privat, așa cum se întâmpla în perioadele în care bugetele pentru apărare generau inovații valorificate ulterior în economie.

„Existau agenții care ajutau cu adevărat la realizarea acestui lucru într-un mod foarte sistematic, astfel încât banii proveniți din impozite să fie cheltuiți în mod eficient, mai întâi în sectorul public, iar apoi să se analizeze ce s-a dezvoltat și ce poate fi utilizat în afara sectorului public. Așadar cred că în Europa am pierdut puțin capacitatea de a face acest lucru, dar ar fi minunat pentru AI să aibă sectorul academic și sectorul public și apoi să vedem cum poate fi transferat acest lucru și, desigur, marile companii vor lucra pe cont propriu”, spune ea.

Janik subliniază rolul decisiv al statului în adoptarea tehnologiilor avansate: „Aș recomanda întotdeauna să se înceapă cu sectorul public, deoarece sectorul public are posibilitatea de a utiliza cu adevărat AI în beneficiul cetățenilor, atât din punct de vedere al eficienței, cât și al securității”.

Ea afirmă că administrațiile pot deschide drumul pentru companiile mici, care nu dispun de resurse să inoveze singure: „Întreprinderile mai mici nu au șansa să facă acest lucru pe cont propriu”.

Soluția, spune ea, este adoptarea unui model pragmatic: „Dacă ești politician, este un subiect complex și s-ar putea să nu ai timp să îl aprofundezi cu adevărat”, spune Janik, care consideră că execuția ar trebui susținută prin expertiză externă și prin proiecte concrete, nu doar prin inițiative-pilot care nu produc impact imediat.

„Sectorul public trebuie să fie susținut de experți care pot ajuta la găsirea proiectelor care pot fi aplicate”. Janik critică și dependența excesivă de proiecte-pilot: „Am văzut câteva țări din Europa unde se tot implementează proiecte-pilot, dar acest lucru nu duce nicăieri”.

În România, explicația decalajului este aceeași: lipsa expertizei tehnice din instituțiile publice și dificultatea de a transforma strategii generoase în proiecte aplicabile imediat.

Chiar dacă succesul pe termen lung depinde și de investițiile statului, marile companii sunt cele care demonstrează astăzi cel mai rapid ritm de adoptare. Iar pentru următorii doi-trei ani, Janik anticipează o creștere abruptă în utilizarea agenților AI, unde România are potențialul de a se mișca chiar mai repede decât alte țări europene datorită talentului în domeniul STEM.

„România are mult talent tehnic, lucru pe care nu îl văd foarte des. Acesta este un mare atu”, spune Janik.

Janik consideră că țara are resursele necesare pentru a deveni un exemplu regional în adoptarea AI. Mesajul final pentru liderii de afaceri români este categoric: „Pentru mine, România are tot ce este necesar pentru a începe cu succes călătoria în această nouă eră a AI agentică, așa că nu lipsește nimic, așa că hai să mergem mai departe. Sincer, nici nu știu ce ar putea lipsi, nu lipsește nimic din România, totul este acolo”, a conchis Marianne Janik.