Marile bănci din SUA fac front comun pentru a bloca reformele anti-criză

Adaugă-ne ca sursă preferată

Băncile au contractat lobbyişti influenţi din Wasihngton pentru a reduce presiunile venite din direcţia autorităţilor şi a mediului politic în ceea ce priveşte consolidarea rezervelor de capital şi vânzarea unor active, în vederea reducerii riscului de se ajunge din nou la salvarea instituţiilor financiare cu bani publici, transmite Wall Street Journal (WSJ).

Autorităţile de reglementare şi unii congresmeni consideră că marile bănci au rămas „too big to fail”, expresie utilizată în ultimii ani pentru a descrie o situaţie în care complexitatea operaţiunilor unei instituţii financiare ajunsă în pragul falimentului impune salvarea companiei cu bani publici pentru a evita o criză sistemică.

Marile bănci din SUA au menţinut până de curând o atitudine pasivă, discretă, faţă de noile reglementări introduse în urma crizei financiare din 2008.

Eforturile recente de lobby marchează o schimbare a strategiei băncilor, după ce nume mari din industrie, precum Goldman Sachs, Morgan Stanley sau Bank of America, au fost nevoite să renunţe la active profitabile pentru a evita constituirea de rezerve suplimentare de capital pentru a acoperi riscurile aferente acelor operaţiuni.

Activităţile de lobby sunt desfăşurate şi coordonate prin asociaţii patronale.

Mai multe bănci mari împreună cu Financial Services Forum, unul dintre cele mai importante grupuri patronale din industrie, au contractat serviciile consultantului Tony Fratto, fost consilier al preşedintelui George W. Bush pe probleme de comunicare. Fratto a fost însărcinat de bănci cu pregătirea unui mecanism de „reacţie rapidă” faţă de acuzaţiile autorităţilor de reglementare şi ale politicienilor că instituţiile de credit au activităţi prea extinse, prea riscante.

Băncile încearcă de asemenea să combată în Congres un proiect de lege susţinut de congresmeni din ambele partide dominante care prevede creşterea puternică a rezervelor minime de capital la marile grupuri financiare. Majoritatea analiştilor consideră că adoptarea acestor reglementări ar forţa băncile mari să-şi restrângă semnificativ operaţiunile.

Un fost consilier al preşedintelui Barack Obama şi un fost oficial din administraţia Bush au trecut de asemenea în tabăra băncilor, lucrând drept consultanţi strategici petnru Bank of America, inclusiv în privinţa încercărilor unor politicieni de a determina marile bănci să-şi separe operaţiunile.

Pentru a-şi întări influenţa la Washington, Morgan Stanley a apelat la serviciile unui fost consilier apropiat al lui Henry Paulson, fost secretar general al Trezoreriei SUA în timpul administraţiei Bush.

În luna aprilie, directorii generali ai US Bancorp, Citigroup, Bank of America, Wells Fargo şi un executiv de la JPMorgan Chase s-au întâlnit la biroul din Washington al Bank of America pentru o discuţii pe teme de strategie. Surse apropiate situaţiei au declarat pentru WSJ că principalul subiect de conversaţie a fost demontarea percepţiei că băncile mari reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare.

În timpul discuţiilor bancherii au ajuns la concluzia că percepţia este încurajată, printre altele, de pierderea de 6 miliarde de dolari înregistrată anul trecut de JPMorgan în urma scandalului „balenei de la Londra”, dar şi de comentariile recente prin care procurorul general Eric Holder a sugerat că unele bănci sunt atât de mari şi interdependente încât acţionarea lor în justiţie ar putea afecta economia.

Unul dintre executivi a recomandat asocierea băncilor mari „în front comun” cu instituţiile financiare mai mici, regionale şi locale, pentru a combate încercările de a înăspri reglementarea la nivelul sistemului, considerând că eforturile ar fi subminate dacă ar veni doar din partea grupurilor financiare.

Ulterior, într-o întâlnire a bancherilor cu preşedintele Obama organizată la Casa Albă de Financial Services Forum, un reprezentant al băncilor a ridicat problema rezervelor de capital, avertizând că dacă presiunile din partea autorităţilor de reglementare vor continua, s-ar putea ajunge la scăderea creditării către economie, potrivit unor surse participante la discuţii.

Băncile lansează ameninţări asemănătoare în întâlniri cu congresmenii, unde susţin că „fiecare dolar” pe care trebuie să îl adauge rezervelor de capital reprezintă o scădere cu 8-10 dolari a capacităţii de creditare, afirmă surse din industrie.

Eforturile marilor bănci sunt însă împiedicate de dezacordul instituţiilor de credit regionale şi locale, care încearcă să se distanţeze de acţiunile grupurilor financiare. Atitudinea creditorilor mici a generat disensiuni şi în „frontul unit” al marilor bănci de pe Wall Street, care au condus recent la anularea unei întâlniri între executivi de la US Bancorp, Wells Fargo şi JPMorgan, potrivit unor surse apropiate situaţiei.