Marina suedeză a recuperat ancora petrolierului Eagle S, suspectat că a sabotat mai multe cabluri de telecomunicații din Marea Baltică

„HMS Belos a găsit, recuperat ancora şi a transmis-o autorităţilor finlandeze”, a declarat Jimmie Adamsson, purtător de cuvânt al marinei suedeze, precizând că operaţiunea a fost „destul de scurtă”.

Suedia anunţase vineri trimiterea unei nave pentru a ajuta ancheta deschisă pentru „sabotaj agravat” asupra acestor secţionări de cabluri.

Ancora a fost ridicată după-amiaza zilei de 6 ianuarie, a precizat marţi poliţia finlandeză.

Nava Eagle S, arborând pavilionul Insulelor Cook, este suspectată că ar fi avariat în 25 decembrie un cablu electric şi patru cabluri de telecomunicaţii.

Ea se află în prezent la est de Helsinki, în apropierea portului Porvoo.

Opt dintre marinarii săi sunt suspectaţi de a fi implicaţi în aceste avarieri de către poliţia finlandeză şi au interdicţie să părăsească teritoriul finlandez.

Vasul Eagl S este acuzat că ar fi lăsat intenţionat să-şi târască ancora mai multe zeci de kilometri pe fundul mării, potrivit poliţiei finlandeze.

Nava este suspectată că ar aparţine „flotei fantomă” a Rusiei, termen care desemnează între altele navele care transportă petrol brut şi produse petroliere ruseşti ce fac obiectul unui embargo.

O anchetă este în curs de desfăşurare în Finlanda pentru a stabili natura exactă a pagubelor şi succesiunea exactă a evenimentelor.

Poliţia finlandeză anunţase vineri că ancheta privind avarierea cablurilor era „aproape terminată în ceea ce priveşte cercetarea subacvatică”.

Lucrările de reparaţii au început şi, paralel, au fost prelevate eşantioane, a precizat aceasta.

Suedia şi Finlanda, care s-au alăturat recent NATO, sunt foarte atente la astfel de incidente care au loc în Marea Baltică.

Anterior, două cabluri de telecomunicaţii au fost secţionate în 17 şi 18 noiembrie în apele teritoriale suedeze. O navă-cargo arborând pavilion chinez, Yi Peng 3, se află în vizorul justiţiei suedeze pentru aceste avarieri.

Aceste acţiuni, ţintind infrastructurile energetice şi de comunicaţii, se înscriu – potrivit unor experţi şi responsabili politici – în contextul unui „război hibrid” desfăşurat de Moscova împotriva ţărilor occidentale în acest vast spaţiu maritim mărginit de mai multe ţări membre NATO şi de Rusia.

NATO a anunţat la sfârşitul lunii decembrie consolidarea prezenţei sale militare în această zonă. Uniunea Europeană a luat măsuri de asemenea pentru a proteja cablurile submarine şi a ameliora schimbul de informaţii.

Forţa expediţionară comună (JEF), o coaliţie din 10 ţări condusă de Marea Britanie şi formată din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos şi Suedia, asociate în jurul problemelor operaţionale de apărare în nordul Europei, a anunţat luni că îşi intensifică supravegherea infrastructurilor critice în Marea Baltică.