Mario Draghi: Europa are nevoie de energie ieftină și de politici industriale solide pentru ca să fie competitivă

În luna septembrie 2023, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, care în trecut a ocupat şi postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri prin care să poată fi revitalizată economia UE, în contextul concurenţei venite din partea Chinei şi SUA.

Raportul lui Mario Draghi urmează să fie dat publicităţii în săptămânile următoare.

Vineri însă, cu prilejul unui discurs ţinut la o mănăstire din vestul Spaniei, unde a primit o distincţie din partea regelui Felipe al VI-lea, Mario Draghi a oferit unele indicii cu privire la ce conţine raportul său de 400 de pagini.

Potrivit lui Draghi, creşterea mai lentă a productivităţii Europei, comparativ cu cea a SUA, se datorează în primul rând faptului că sectorul tehnologic din SUA este mult mai puternic. Acest decalaj de productivitate este posibil să se adâncească, pe măsură ce SUA fac progrese în domeniile Inteligenţei Artificiale şi cloud computing, a apreciat fostul premier italian.

Pentru a dezvolta tehnologii digitale, cu un consum intensiv de energie, UE trebuie să coboare preţurile la electricitate, care acum sunt de două-trei ori mai mari în blocul comunitar decât în SUA, a spus Draghi. Asta ar necesita o extindere mai accelerată a surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea reţelelor electrice şi decuplarea preţurilor la energie din surse regenerabile de electricitatea produsă pe bază de combustibil fosili.

De asemenea, companiile europene trebuie să îşi majoreze cheltuielie pentru cercetare şi inovare, care sunt în prezent la jumătate faţă de cheltuielile firmelor americane, a mai spus Draghi. Investiţiile publice în cercetare şi inovare sunt undeva între 0,7 şi 0,8% din PIB pe ambele maluri ale Atlanticului, însă cheltuielile UE sunt împărţite între 27 de ţări membre fără coordonare sau prioritizare.

Uniunea Europeană ar trebui să îşi dezvolte şi pieţele de capital pentru a permite sumelor mari economisite de cetăţenii europeni să finanţeze companii europene prin valori mobiliare precum obligaţiuni şi acţiuni, a apreciat Draghi.

În plus, Draghi a vorbit despre necesitatea ca UE să îşi coordoneze acordurile de comerţ preferenţial şi investiţii directe cu ţările bogate în resurse, să îşi facă stocuri de minerale rare şi să pună la punct parteneriate industriale pentru a-şi proteja lanţurile de aprovizionare pentru tehnologiile cheie.

Fostul premier italian a comparat cheltuielile Chinei pentru strategia sa industrială cu cele ale marilor economii din UE, Franţa şi Germania.

„Potrivit unor estimări prudente, în 2019 China a cheltuit de aproape trei ori mai mult pentru politica industrială decât Germania şi Franţa ca procent din PIB, iar în dolari ajustat după paritatea puterii de cumpărare (PPC) a cheltuit de aproape zece ori mai mult decât ambele ţări combinate”, a spus Draghi.

Potrivit lui Draghi, răspunsul UE ar trebui să fie acela de a presa China să respecte regulile comerciale globale şi, dacă nu va reuşi să facă asta, să nu îi fie teamă să impună tarife sau să recurgă la rândul său la subvenţii.

Raportul complet al lui Mario Draghi este aşteptat să fie publicat în a treia săptămână din luna iulie, dar este posibil ca data publicării să sufere modificări, în condiţiile în care anumite capitole, în primul rând cel referitor la finanţare, nu au fost încă finalizate.