Mark Rutte: Olanda nu este în principiu împotriva intrării României în Spațiul Schengen

El a vorbit despre importanţa unui stat de drept „structural mai bun”, în acest proces.

„Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă şi corectă, de aceea am menţionat MCV, trebuie să avem suficienţi paşi pozitivi şi trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuţi foarte mulţi paşi. Ceea ce trebuie stabilit acum, în cadrul MCV (este – n.r.) despre corupţie, despre crimă organizată”, a detaliat Rutte.

El a dat asigurări că parcurgerea procedurilor în acest context nu va dura „mai mult decât este necesar”.

„Avem în lucru, din punctul meu de vedere, în legătură cu Schengen, sistemul de informaţii Schengen. Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta. Eu cred că misiunea ar putea să fie mai largă, misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar şi acolo aşteptăm rezultatele şi nu ştiu când vor veni. Trebuie să întrebăm şi după aia putem doar să dăm un răspuns, deci nu pot să vă dau un termen”, a spus premierul Olandei.

Iohannis: Intrarea României în Schengen este necesară și extrem de oportună

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în cadrul aceleiași conferințe de presă că a discutat cu premierul Olandei despre aderarea României la Schengen, exprimându-şi speranţa că în cel mai scurt timp vor fi întrunite condiţiile politice pentru intrarea ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie.

„Am discutat cu domnul prim-ministru Rutte despre aşteptarea legitimă a României şi a cetăţenilor noştri de a adera la spaţiul Schengen. Am reiterat toate argumentele care susţin faptul că aderarea noastră cât mai curând este nu doar necesară, ci şi extrem de oportună”, a afirmat Iohannis la Cincu, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”.

El a reiterat că România îndeplineşte cerinţele tehnice privind apartenenţa la Schengen şi acţionează deja ca un membru de facto al acestui spaţiu pentru protecţia UE şi a frontierelor sale externe în deplin spirit de solidaritate europeană.

„Suntem parte integrantă a reformei spaţiului Schengen şi ne implicăm activ în eforturile de modernizare şi eficientizare a acestuia. Aderarea României va contribui la securitatea şi la consolidarea spaţiului Schengen aşa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al ţării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetăţeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele. Sperăm să se întrunească în cel mai scurt timp condiţiile politice pentru aderarea României la spaţiul Schengen într-un context european în care consolidarea rezilienţei Uniunii în ansamblul său şi o repet unitatea de acţiune şi solidaritatea sunt deosebit de importante”, a spus şeful statului.

Iohannis a efectuat vizita la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” alături de premierul Nicolae Ciucă şi de prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte.

Discuţiile au vizat şi evaluările României legate de evoluţia crizei din Ucraina şi impactul său, în special în regiunea Mării Negre.

„Am evidenţiat în discuţiile noastre demersurile complexe ale României în sprijinul Ucrainei, în sprijinul cetăţenilor ucraineni, dar şi pentru susţinerea securităţii alimentare globale. Răspunsul nostru comun la contextul actual trebuie să fie în continuare ferm, bazat pe solidaritate şi pe unitate”, a afirmat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că în acest moment de inflexiune cooperarea româno-olandeză este cu atât mai importantă.

„În plan bilateral, vom continua să dezvoltăm dialogul politic, dar şi cooperarea sectorială, mai ales în sfera economică, deosebit de dinamică, Olanda fiind primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, şi un partener comercial de top al ţării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. Avem în vedere şi alte domenii, precum apărare, energie, agricultură şi industrie alimentară”, a completat Iohannis.

În cadrul discuţiilor a fost abordată şi tema securităţii energetice. „Trebuie să identificăm împreună soluţii care să atenueze efectele negative ale creşterii preţurilor asupra cetăţenilor europeni şi care să contribuie la o consolidare a pieţei europene a energiei. Am agreat continuarea coordonării bilaterale sectoriale, inclusiv din perspectiva avansării obiectivelor specifice tranziţiei energetice, dar şi a protejării competitivităţii Uniunii Europene”, a declarat şeful statului.