Mărturii şocante despre al doilea Război Mondial: „Îmi plăcea să împuşc orice – femei, copii”

Înregistrările serviciilor secrete britanice spulberă astfel mitul că numai ofiţerii SS şi colaboratorii apropiaţi ai lui Hitler poartă responsabilitatea pentru crimele de război, violurile şi pentru alte fapte reprobabile comise în al doilea Război Mondial, informează dailymail.co.uk.

Între 1940 şi 1945, britanicii şi americanii au ascultat aproximativ 13.000 de germani şi mai multe sute de soldaţi italieni de toate rangurile şi din toate serviciile – mulţi dintre ei în centrul de detenţie pentru prizonieri de război din Parcul Trent, în nordul Londrei.

Transcrierile înregistrărilor luate cu microfoane ascunse la prizonierii de război au fost adunate într-o carte: „Înregistrările secrete ale prozonierilor germani de război din al doilea Război Mondial” (On Fighting, Killing and Dying: The Secret Second World War Tapes of German POWs).

S-a sperat ca aceste înregistrări să dezvăluie secrete militare de importanţă strategică, în schimb, acestea conţineau conversaţii deschise şi necenzurate între soldaţi despre experienţe de război – de multe ori ca să se laude.

Prizonierii de război nu numai că vorbeau în detaliu despre violenţe extreme, ci şi arătau un fel de bucurie tulburătoare. „Îmi plăcea să împuşc orice – femei, copii. Era un fel de sport”, mărturisea un soldat, în timp ce altul îşi recunoştea pasiunea pentru „a arunca bombe”: „Adoram să arunc bombe. Te face să simţi furnicături, e un sentiment extraordinar. E la fel de plăcut ca atunci când împuşti pe cineva”.

Cartea, care a fost întocmită de istoricii germani Soenke Neitzel şi Harald Welzer, a fost tradusă pentru prima dată în limba engleză. Soldaţii germani discută între ei despre punctele lor de vedere asupra inamicului şi asupra propriilor lideri, vorbesc despre misiunile de luptă, dar schimbă şi detalii şocante despre atrocităţi la care au fost martori şi pe care le-au comis.

Motivul şocant pentru care un soldat german a împuşcat un francez

Zotlöterer: Am împuşcat un francez din spate. Mergea pe o bicicletă.

Weber: Din apropiere?

Zotlöterer: Da.

Heuser: Voia să te ia prizonier?

Zotlöterer: Prostii! Am vrut bicicleta!

Cum a fost masacrată o femeie despre care se credea că e spion

Într-unul din pasajele cărţii, apare o poveste terifiantă legată de o femeie care se presupunea că era spion de război: „În primul lagăr pentru ofiţeri în care am fost ţinut, era un tip prost din Frankfurt, un tânăr locotenent. Şi ne-a povestit cum au prins o femeie-spion în împrejurimi: «Prima dată am lovit-o peste sâni cu un băţ şi apoi am bătut-o cu o baionetă. După aia am violat-o şi am aruncat-o afară, trăgând în ea. Când zăcea pe spate, am aruncat cu grenade în ea. Când o grenadă cădea aproape de trupul ei, urla». Şi, gândiţi-vă, erau opt ofiţeri germani la masă cu mine şi toţi râdeau în hohote”.