Master Planul General de Transport: Varianta finală va fi prezentată la Bruxelles până la 9 aprilie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministerul Transporturilor a primit în data de 23 martie 2015, prin scrisoarea CE ARES, punctul de vedere oficial al Comisiei Europene în legătură cu Master Planul General de Transport al României, document prezentat la Bruxelles în perioada 11-13 martie 2015 de o delegaţie tehnică a MT, scrie Agerpres.

Cele mai importante recomandări ale Executivului Comunitar vizează obţinerea unui acordul la nivel politic asupra acestui document, prioritizarea proiectelor în funcţie de performanţa economică şi apartenenţa la reţeaua trans-europeană de transport şi încheierea unor contracte de performanţă cu beneficiarii (CNADNR şi CFR), precum şi cu operatorii din transportul naval.

Potrivit Ministerului Transporturilor, Comisia Europeană solicită României ca Master Planul General de Transport (MPGT) să fie agreat la nivel politic, chiar şi la nivelul Parlamentului, şi recomandă conlucrarea îndeaproape a MT cu experţii JASPERS în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi corecţiile necesare la nivelul MPGT.

Executivul Comunitar a recomandat ca împrumutul public în valoare de 7,3 miliarde de euro să se încadreze în angajamentele României, în calitate de stat membru UE, referitoare la deficitul bugetar. În context, Ministerul Transporturilor precizează că, pentru respectarea acestei condiţionalităţi, sunt necesare măsuri suplimentare care se referă la suplimentarea spaţiului fiscal alocat pentru infrastructura de transport precum şi utilizarea ajustorului de deficit bugetar. ‘Cele două instrumente au posibilitatea ca România (MT) să implementeze portofoliul de proiecte de infrastructură de transport rutier, în valoare de 12,6 miliarde de euro, în perioada de programare 2014 – 2020’, se arată în documentul citat.

O altă recomandare a CE vizează prioritizarea proiectelor prin utilizarea scenariului bazat pe performanţă economică şi apartenenţa la TEN-T (reţeaua trans-europeană de transport – n.r.). Ministerul Transporturilor precizează că pentru proiectele prioritizate incluse în MPGT au fost luate în considerare criteriile de sustenabilitate economică, de mediu şi apartenenţa la TEN-T.

Comisia Europeană a arătat, totodată, că strategia de implementare trebuie să ia în considerare ciclul de implementare a proiectelor şi standardelor de cost fundamentate pe criteriul ‘lipsă coridor’. În aceste condiţii, ministerul de resort arată că urmează să fundamenteze modalitatea prin care au fost stabilite standardele de cost pentru fiecare sector de transport, în condiţiile în care aceste standarde au impact asupra valorii proiectelor şi a clasamentului acestora în lista de proiecte prioritizate.

În sectorul feroviar, CE subliniază că, pentru lucrările de reabilitare, modernizare şi extindere a liniilor de cale ferată, este necesară respectarea cerinţelor de viteză şi declivitate prevăzute de regulamentele CE (viteze de 160 km/oră şi declivitate de 12,5%). CE mai solicită implementarea măsurilor de reformă feroviară aşa cum au fost stabilite în MPGT. Referitor la acest aspect, MT precizează că va stabili un plan de acţiune în vederea continuării şi implementării măsurilor de reformă. Cât priveşte cerinţele de viteză şi declivitate, ministerul arată că acestea au fost luate în considerare odată cu elaborarea standardelor de cost pentru a asigura resursele financiare necesare respectării acestor condiţii.

În sectorul rutier, Comisia apreciază că deciziile privind construcţie de autostrăzi sau drumuri expres trebuie corelate cu prevederile Regulamentului CE 1315/2013. ‘MT precizează că, pe reţeaua de transport TEN-T CORE, soluţiile prevăzute de regulamentul European se referă la construcţia de autostrăzi şi drumuri expres. Alegerea uneia dintre aceste soluţii se face numai după testarea ei în Modelul Naţional de Transport, în funcţie de indicatorii de performanţă economică’, se precizează în comunicatul MT.

Comisia Europeană subliniază nevoia fundamentării intervenţiilor în cele 3 sectoare de transport, precum şi pentru asigurarea activităţilor de mentenanţă şi operare pentru intervenţiile stabilite în MPGT. În context, MT afirmă că va justifica intervenţiile în funcţie de numărul de pasageri pentru sectorul aerian, respectiv volumele de marfă operate în porturi şi în central multimodale pentru a fundamenta categoriile de intervenţii în cele trei sectoare de transport menţionate.

Forul european a recomandat încheierea unor contracte de performanţă cu beneficiarii (CNADNR şi CFR), precum şi cu operatorii din transportul naval. MT precizează că aceste contracte vor stabili în principal obligaţiile beneficiarilor de a implementa proiectele de infrastructură din MPGT, precum şi criteriile de performanţă necesare pentru administrarea infrastructurii rezultată prin implementarea proiectelor.

Guvernul a aprobat, în 25 februarie 2015, memorandumul cu privire la Master Planul General de Transport al României, document prin care s-a stabilit un necesar total de finanţare de 45,45 miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, navală şi aeriană.