Măsuri urgente pentru reducerea cheltuielilor – Ce a spus Bolojan şi ce discută partidele

UPDATE – Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunţat luni că liberalii vor susţine un pachet de măsuri în care reducerea cheltuielilor statului să fie net mai mare decât creşterea veniturilor, eventual prin taxe şi impozite, scrie Agerpres.

„Ştim care ne sunt posibilităţile, dar cred că orice om raţional înţelege că lucrurile nu mai pot continua în felul în care au mers până acum. E uşor să faci declaraţii, să trasezi ţinte sau lucruri pe care le urmăreşti, dar contactul cu realitatea cred că este destul de dur şi, din punctul acesta de vedere, noi vom susţine un pachet de măsuri în care reducerea cheltuielilor statului să fie net mai mare decât creşterea veniturilor (…), eventual prin taxe şi impozite. Ar fi bine ca creşterea de venituri să se facă prin încasări mai bune şi din punctul acesta de vedere este loc de activitate mult mai bună la ANAF, la Antifraudă, iar lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să devină într-adevăr o prioritate, nu declarativ doar, ci să se vadă, practic, prin creşterea încasărilor, cât timp pe partea de TVA stăm destul de prost, înseamnă că se pot încasa suplimentar sume de bani. (…) Acest pachet e foarte puţin probabil să evite creşterea de taxe şi de impozite, pentru că este o presiune mare pe care o avem, atât datorită angajamentelor pe care România şi le-a luat prin planul fiscal, deci prin care trebuie să scădem acest deficit, dar şi datorită absorbţiei de fonduri europene”, a declarat Bolojan după şedinţa BPN al PNL.

El a precizat că liberalii susţin reducerea cheltuielilor statului prin „reduceri de personal unde se constată că nu se justifică numărul de posturi, eliminarea structurilor mult umflate în consilii de administraţie, în structuri remunerate prea mult faţă de aportul pe care cei care fac parte din aceste structuri îl aduc companiilor statului, restructurarea companiilor statului, eliminarea tuturor suprapunerilor, descentralizarea şi transferul de competenţe către autorităţile locale, fuziuni, comasări între agenţii”.

Bolojan a subliniat că este foarte puţin probabil ca acest pachet de măsuri să evite creşterea de taxe şi impozite.

A dat ca exemplu pe partea de impozite sau aspecte care ţin de taxări suplimentare că unul dintre minusurile pe care le avem este subfinanţarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

„Aceasta este o problemă cronică şi extinderea bazei de contributori – de exemplu, cei care au pensii foarte mari nu contribuie la bugetul Casei – cred că poate fi luată în calcul în aşa fel încât CNAS să aibă banii necesari pentru spitalele din România să poată asigura servicii medicale decente pentru cetăţenii noştri”, a arătat preşedintele interimar al PNL, precizând că pe partea de sănătate este nevoie de reformă.

El a punctat necesitatea accesării fondurilor europene.

Despre o nouă majorare a pensiilor, în 2026, preşedintele PNL a precizat că îi este greu să vină cu promisiuni care nu au acoperire.

„Avem nişte diferenţe foarte mari între venituri şi cheltuieli şi în condiţiile în care, până la sfârşitul acestui an, trebuie să reducem acest decalaj în aşa fel încât, chiar dacă nu vom putea ajunge la ţinta de 7% din deficit, dar totuşi să ne apropiem de această ţintă. Şi, de exemplu, o reducere de 1,5% din PIB poate să însemne aproximativ 30 de miliarde de lei până la sfârşitul anului. Or, ştiind că trebuie să iei un pachet de măsuri care să reducă această cheltuială sau să-ţi crească veniturile, este total hazardat să vii cu promisiuni sau cu aşteptări care nu pot fi onorate pentru 2026”, a susţinut Bolojan.

Nu crede că, în momentul de faţă, se poate pune problema unor majorări sau indexări.

„Trebuie să vedem cum le protejăm pe cele care astăzi sunt în plată şi cum le asigurăm plata acestora, pentru că sunt nişte drepturi câştigate de cei care au lucrat în România”, a mai spus Bolojan.

Ştirea iniţială

„Am propus colegilor să aprobe participarea în guvernare fără niciun fel de condiţii legate de o persoană sau de alta. Votul, cu o majoritate foarte mare, a fost să ne asumăm această responsabilitate de a intra la guvernare, fără a condiţiona sub nicio formă de funcţii sau de persoane, dar trebuie să punem greutate în primul rând pe partea de reducere de cheltuieli şi apoi pe aspectele care ţin de eventualele creşteri de taxe şi de impozite. Vom susţine reducerea cheltuielilor statului, reduceri de personal acolo unde nu se justifică numărul posturilor, eliminarea structurilor umflate, în consilii de administraţii sau alte structuri din companiile statului, decentralizarea, fuziuni şi comasări între agenţii”, a spus Ilie Bolojan.

Acesta a adăugat că una dintre problemele pe care trebuie să o rezolve este subfinanțarea Casei Naţionale de Sănătate.

„Subfinanțarea bugetului Casei Nationale de Sănătate este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Cei cu pensii foarte mari ar putea plăti contribuţii”, a spus Bolojan.

„Situaţia este complicată. În afara cifrelor care arată că avem un deficit de 9% din PIB, la sfârșitul lui 2024, această cifră nu pare îngrijorătoare, dar dacă o raportăm la modul explicit la diferenţa dintre veniturile statului şi cheltuieli, vedem că avem venituri care sunt la nivelul a 570 de miliarde la finalul anului trecut şi am avut cheltuieli de peste 720 de miliarde. Diferenţa dintre veniturile statului şi cheltuierile statului român într-un an de zile este de nivelul a 150 de miliarde, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro”, a spus Bolojan.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat, la finalul ședinței, că a fost aprobată organizarea unui congres extraordinar în următoarele 45 de zile, astfel încât să existe o conducere legitimă a partidului care să poată să susțină politicile publice.

Surse G4MEDIA – Voucherele de vacanță, sporul de antenă și de doctorat și indemnizația de hrană, discutate în grupul de lucru al partidelor

Eliminarea voucherelor de vacanță, a sporului de antenă și de doctorat și a indemnizației de hrană sunt discutate luni în grupul de lucru al partidelor, potrivit informațiilor G4Media.

Există mai multe propuneri venite de la reprezentanții celor patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – care vizează fie înjumătățirea acestor beneficii primite de angajații la stat, fie eliminarea lor.

În ce privește indemnizația de hrană, ea se referă la angajații la stat cu salarii nete de până la 8.000 de lei. Aceștia primesc o indemnizație lunară de circa 190 de lei net. Fac excepții personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, angajații administrației Naționale a Penitenciarelor, SRI, STS, ai Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care beneficiază de drepturile de hrană reglementate de altă legislație.