Măsurile de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare – Consiliul Fiscal

„Programul de corecţie bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ţinta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB faţă de 8,4% din PIB (în varianta cash). Această performanţă s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul şi subvenţiilor mai mici, precum şi creşterii unor venituri bugetare.

Guvernul ţinteşte un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe şi impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”, a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 21-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Un nou şoc energetic”.

Potrivit documentului, consolidarea bugetară este necesară şi pentru a ţine sub control datoria publică, care este în jur de 60% din PIB, în urcare de la 39% din PIB în 2019. Evoluţia datoriei publice a devenit o vulnerabilitate majoră pentru economie, date fiind ratele la care se împrumută statul român. În lipsa corecţiei bugetare, datoria publică s-ar îndrepta către 80% din PIB în câţiva ani, avertizează Dăianu.

„Este bine că Guvernul a decis continuarea plafonării tarifului la gaz pentru 2026 şi că se va prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază. Intervenţia statului de atenuare a impactului războiului din Orientul Mijlociu trebuie să aibă în vedere câteva repere: nu trebuie să fie periclitată consolidarea bugetară; trebuie să fie ajutate sectoarele esenţiale pentru economie (agricultura şi transportatorii); ajutorul să fie temporar; ceea ce câştigă statul din creşterea preţurilor la energie să fie utilizat pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin. Companiile care au profituri excepţionale din creşterea preţului energiei să fie impozitate suplimentar (windfall gains tax)”, scrie Daniel Dăianu.

Conform preşedintelui CF, întrebarea cu privire la ce va urma după anul 2026 este una crucială, care priveşte capacitatea de a continua reducerea deficitului public, respectiv consolidarea fiscală. Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (de exemplu: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), el susţine că deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani.

„Creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite) este un „război” intern pe care România trebuie să îl câştige; aici se vor testa şi voinţa politică, precum şi capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate naţională, date fiind presiunile mari asupra bugetului public. Trebuie să avem în vedere relaţia dintre rata de creştere a PIB nominal (rata reală plus deflatorul) şi costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice).

În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe; aceste şocuri pot fi produse de evoluţii geopolitice, războaie (precum cel din Orientul Mijlociu), de efecte nefaste ale unui nou val de dereglementare a sectorului financiar şi de expansiunea activelor cripto, de erodarea independenţei unor bănci centrale. De aceea, este necesar ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să nu deraieze, fără a neglija însă aspecte de coeziune socială şi echitate”, a afirmat Daniel Dăianu.

În opinia sa, consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la circa 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca evaluarea actuală a ratingului să se schimbe. Mai mult, aceasta se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică. Comparaţiile cu alte state din UE care au datorii publice substanţial mai mari trebuie să aibă în vedere dimensiunea economiei, puterea industrială şi avuţia naţională, gradul de competitivitate, nivelul veniturilor bugetare, finanţările de pe piaţa internă, balanţa externă, apartenenţa sau nu la zona euro etc, consideră sursa citată.

„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3% din PIB) şi o inflaţie joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenenţa la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară.

Comparaţia care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanţa publică din ţara vecină, un regim de politică monetară introdus acum circa trei decenii pentru a stăvili mari turbulenţe financiare, economice şi sociale. Aderarea la zona euro are o semnificaţie geopolitică mai mare în condiţiile actuale şi prefigurabile”, a explicat Daniel Dăianu.