Mecanismul European de Stabilitate ar putea fi utilizat la finanţarea apărării ţărilor din zona euro

Acesta a precizat că Mecanismul European de Stabilitate ar putea acorda linii de credit pentru apărare şi nu va cere reforme economice stricte la schimb, unul dintre motive fiind acela a elimina orice stigmat care ar putea apărea din solicitarea de bani de la fondul de urgenţă al zonei euro, scrie Agerpres.

Mecanismul European de Stabilitate a fost creat în 2012, în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro, pentru a acorda împrumuturi acelor guverne din zona euro care nu mai aveau acces la pieţele financiare.

„În aceste vremuri de tulburări geopolitice, care au declanşat cheltuieli şi costuri cu apărarea mai mari pentru toate ţările, trebuie să folosim întregul potenţial al MES”, a spus Gramenga. El a arătat spre utilizarea liniilor de credit pentru apărare de către ţările cu o sănătate financiară bună, dar ale căror bugete sunt întinse, în special statele mai mici din zona euro.

„Avem instrumente. Este în interesul Europei… să folosim întregul potenţial”, a spus Gramenga.

Un sprijin financiar pentru apărare din partea MES ar fi important din punct de vedere simbolic, pentru că ar însemna reutilizarea unui fond înfiinţat în punctul culminant al crizei datoriilor din zona euro, pentru a preveni prăbuşirea economiilor naţionale, a băncilor şi pentru a consolida moneda.

Ostilitatea deschisă a preşedintelui american Donald Trump faţă de Europa îi obligă pe liderii săi politici să caute mijloace alternative de apărare a regiunii împotriva agresiunii ruseşti.

Remarcile lui Gramegna sugerează că există disponibilitate pentru a utiliza vastele rezerve europene pentru a întări ţările din zona euro, în special micile state baltice care se învecinează cu Rusia, deşi împrumuturile trebuie mai întâi aprobate de cele 21 de ţări din zona euro care susţin MES.

Doar ţările din zona euro ar putea obţine împrumuturi de la MES, ceea ce le exclude pe cele care nu utilizează moneda unică, cum ar fi Polonia. MES nu menţionează explicit apărarea în misiunea sa şi orice astfel de schimbare ar necesita binecuvântarea statelor membre, inclusiv a ţărilor neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Cipru, Malta sau Irlanda.

Gramegna a sugerat un potenţial rol al MES, care a fost înfiinţat în timpul crizei datoriilor pentru a acorda împrumuturi unor ţări precum Grecia, dar care de atunci nu a mai fost folosit. „Este unul dintre instrumentele noastre”, a spus el, referindu-se la utilizarea aşa-numitelor linii de credit preventive pentru apărare. „Este disponibil. Trebuie să redescoperim potenţialul acestui instrument”, a spus Gramegna.

„Trebuie să garantăm că această facilitate… va fi utilizată pentru cheltuieli de apărare”, a mai spus Gramegna, adăugând că nu va veni cu termeni draconici. „Scopul principal este de a evita ca acest tip de instrument să fie combinat cu restructurarea economiei”, a subliniat şeful MES.

Propunerea lui Gramegna este o copie după o schemă de sprijin în situaţii de criză a MES, în valoare de până la 240 de miliarde de euro, instituită în timpul pandemiei de COVID pentru a ajuta ţările să finanţeze asistenţa medicală. La final însă, această schemă nu a mai fost utilizată.

Statele baltice Lituania, Estonia şi Letonia ar putea beneficia. Acestea şi-au cvadruplat aproape cheltuielile pentru apărare de când Rusia a invadat Ucraina, ajungând la aproximativ 5% din PIB-ul lor, împrumutându-se masiv pentru a acoperi factura. Aceste ţări, care se învecinează cu Rusia şi cu aliatul său apropiat Belarus, au suferit un număr tot mai mare de atacuri de sabotaj pentru care agenţiile de aplicare a legii dau vina pe Rusia.

Ţările baltice au împrumutat miliarde de euro din schema de împrumuturi SAFE. Sprijinul MES ar funcţiona similar.

Gramegna a declarat că ţările ar putea face „cereri colective”, ceea ce ar evita orice stigmatizare asociată solicitării de asistenţă din partea MES. „Impulsul trebuie să vină din partea ţărilor membre”, a spus el.