Mediul de afaceri avertizează că reformele nu sunt opționale pentru ca România să se înscrie pe o traiectorie de construcție

„După o perioadă electorală tensionată şi prelungită, costisitoare pentru economie şi pentru populaţie, România nu-şi mai permite să amâne reformele necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de construcţie, de stabilizare, de restaurare a încrederii şi credibilităţii. Ne exprimăm profunda îngrijorare că, în lipsa continuităţii reformelor, turbulenţele din mediul politic induc un risc ridicat de a eroda rezultatele ajustării deficitelor gemene generate de măsurile fiscal-bugetare adoptate în regim de urgenţă, anul trecut.

După ce primul val de măsuri a vizat preponderent sectorul privat şi populaţia, urmau să fie completate anul acesta de reforme şi restructurări necesare în mediul public, în administraţie şi în companiile de stat, esenţiale pentru corectarea dezechilibrelor structurale. Aceste reforme nu sunt opţionale. Ele reprezintă criterii determinante în proiecte strategice de ţară precum atragerea unei ponderi semnificative a fondurilor din PNRR, aderarea la OECD, finalizarea proiectelor pentru programul SAFE”, se arată în documentul parafat de zece organizaţii profesionale.

Potrivit sursei citate, anul 2026 a fost anticipat cu aşteptarea ca România să-şi consolideze profilul economic şi avantajele competitive, pentru a continua să atragă investiţii, în special în sectoare strategice, relevante atât pentru piaţa internă, cât şi în raport cu principalii parteneri economici.

„În acest context, concentrarea politicilor publice pe reforme şi investiţii este esenţială, inclusiv din perspectiva respectării planificării bugetare asumate. Execuţia bugetară depinde în mare măsură de capacitatea de a atrage fonduri europene şi de a îmbunătăţi colectarea veniturilor, într-un cadru stabil şi predictibil. În paralel, România trebuie să răspundă unui context extern complex, marcat de tensiuni geopolitice şi volatilitate economică. Aceste presiuni externe amplifică vulnerabilităţile interne şi necesită coordonare şi un răspuns coerent, adecvat realităţilor economice şi sociale. Orice posibilă încetinire a activităţii economice pe fondul acestor crize suprapuse afectează direct capacitatea de a respecta ţintele bugetare şi de a menţine echilibrele macroeconomice. Consecinţele pot fi de durată, inclusiv prin revenirea riscului de retrogradare a rating-ului de ţară, evitat la limită şi cu mari eforturi anul trecut, şi prin presiuni suplimentare asupra mediului privat”, notează organizaţiile.

Apelul mediului de afaceri este semnat de: Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească (BEROCC), Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România – Portugalia (CCIBRP), Camera de Comerţ Italiană în România (CCIpR), Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R), Camera Bilaterală de Comerţ Grecia – România (HRCC), Camera de Comerţ Olandeză în România (NRCC) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).