Memorandum confidenţial adoptat de Guvern pentru accelerarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă

„România este o ţară care reuşeşte să fie independentă şi să producă, în ultimii ani, mai multă energie electrică decât consumă. În plus, ne asigurăm că acest lucru se va întâmpla şi pe viitor. Zilele trecute am adoptat un Memorandum cu privire la Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă”.
Declaraţia a fost făcută de ministrul Energiei, Anton Anton, care a fost prezent azi dimineaţă la un eveniment, denumit „Săptămâna Diplomaţiei Comerciale”, şi a fost preluată de agenţia de presă Agerpres.

Solicitaţi, reprezentanţii ministerului au spus că, momentan, nu se poate spune mai mult pe această temă

Surse apropiate situaţiei spun însă că ar fi vorba despre un document cu caracter confidenţial, care ar fi fost aprobat săptămâna trecută de Guvern, şi care ar ajusta mandatele de negociere pe care le au reprezentanţii Guvernului în discuţiile cu compania chineză China General Nuclear Power (CGN), cu care România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, o investiţie de peste şase miliarde de euro.

Nu se ştie exact ce conţine memorandumul care ar accelera proiectul şi nici dacă el conţine vreo prevedere referitoare la cum va funcţiona mecanismul CFD în România (contractul pe diferenţă), una dintre condiţiile fără de care investiţia de la Cernavodă nu poate fi făcută

Învestiţia în cele două reactoare de câte de 700 MW fiecare, începute de România în perioada comunistă, s-ar ridica la 6,4 miliarde de euro. Cele două unităţi, care ar uma să fie construite cu tehnologie canadiană CANDU, ar însemna până la 14% din consumul naţional de energie electrică al României. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice.
Iar, cum energia va fi mai scumpă decât preţul pieţei (anul trecut se vorbea despre 80 de euro/MWh, potrivit unor calcule preliminare, peste preţul din piaţă) cineva trebuie să suporte diferenţa, pe toată durata de viaţă a reactoarelor.

În ultimul timp, discuţiile s-au purtat pe marginea introducerii a ceea ce se cheamă contractul de diferenţă (CFD), adică a unei garanţii că energia se va vinde la un anumit preţ stabilit cu investitorul (care să-i asigure recuperarea profitabilă a investiţiei, denumit strike price). Cum acest preţ este mai mare decât cel de piaţă, restul consumatorilor de electricitate va trebui să suporte diferenţa, dar aceasta este o decizie a Guvernului şi, mai mult, trebuie să obţină acceptul Comisiei Europene.

România negociază de patru ani construcţia celor două reactoare cu partea chineză, potrivit unui memorandum semnat în septembrie 2014, şi, de atunci, mandatele de negociere au tot fost prelungite.
Centrala nucleară de la Cernavodă, are două reactoare de câte 700 de MW, dar a fost concepută să aibă cinci, a fost pusă în operare comercială în anul 1996. Planul initial prevedea construcţia a cinci unităţi.