Mercosur – Țarile UE susțin acordul, în majoritate. Ce înseamnă pentru Europa

Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE și-au indicat vineri pozițiile guvernelor lor, cel puțin 15 țări reprezentând 65% din populația totală a blocului votând favorabil, așa cum este necesar pentru aprobare, au declarat surse și diplomați din cadrul UE, scrie Agerpres.

Capitalele țărilor membre au termen până la 17:00 ora Bruxelles-ului (16:00 GMT) pentru a furniza confirmarea scrisă a voturilor. Acest lucru va deschide calea pentru ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să semneze acordul cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – posibil chiar de săptămâna viitoare. Parlamentul European va trebui, de asemenea, să aprobe acordul înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

Unda verde politică intervine în pofida furiei agricultorilor din mai multe țări membre. Sprijinul Italiei a fost decisiv pentru obținerea majorității calificate necesare, în timp ce Franța a votat împotrivă și intenționează să continue lupta în Parlamentul European, relevă AFP.

În cazul semnării, acesta va fi cel mai mare acord de liber-schimb din istoria blocului cu grupul sud-american Mercosur, la peste 25 de ani de la începerea negocierilor și după luni de dispute pentru obținerea sprijinului unor state membre-cheie, relatează Reuters.

Comisia Europeană, care a încheiat negocierile în urmă cu un an, precum și țări precum Germania și Spania susțin că acordul reprezintă o parte vitală a eforturilor UE de a deschide noi piețe pentru a compensa pierderile de afaceri cauzate de tarifele impuse de SUA și pentru a reduce dependența de China prin asigurarea accesului la minerale critice.

Oponenții, conduși de Franța, cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, afirmă că acordul va duce la creșterea importurilor de produse alimentare ieftine, subminând fermierii locali, care au lansat proteste în întreaga UE, blocând autostrăzi în Franța și Belgia și mărșăluind vineri în Polonia.

Ministrul francez al agriculturii, dna Annie Genevard, a declarat că lupta nu s-a încheiat și a promis să militeze pentru respingerea acordului de către Parlamentul European. De asemenea, grupurile ecologiste europene se opun acordului, organizația Friends of the Earth catalogându-l drept un acord ‘distrugător pentru climă’.

Eurodeputații vor analiza ratificarea tratatului în săptămânile următoare. Votul s-ar putea dovedi strâns în plen, unde considerațiile naționale vor cântări greu.

Social-democratul german Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și-a exprimat încrederea că acordul va fi adoptat, votul final fiind cel mai probabil în aprilie sau mai.

Negociat din 1999, acest acord creează una dintre cele mai mari zone de liber-schimb din lume, între Uniunea Europeană, Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, adică peste 700 de milioane de consumatori.

Pentru criticii săi, acordul va zdruncina agricultura europeană prin avalanșa de produse mai ieftine și nu neapărat conforme cu normele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, el va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate, afectată de concurența chineză și de taxele vamale din Statele Unite, sintetizează AFP.

Prin eliminarea unei mari părți a taxelor vamale, tratatul favorizează exporturile europene de automobile, utilaje, vinuri sau brânzeturi. În sens invers, el facilitează intrarea pe piața europeană a cărnii de vită, a cărnii de pasăre, a zahărului, orezului, mierii și soiei sud-americane, cu contingente de produse scutite de taxe care alarmează sectoarele vizate.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a oferit un argument suplimentar susținătorilor acordului. Uniunea Europeană trebuie să-și diversifice parteneriatele comerciale, insistă Comisia.

În speranța de a-i mulțumi pe agricultori, Bruxelles a făcut o serie de concesii în ultimele luni, printre care garanții consolidate pentru protejarea produselor sensibile sau o măsură bugetară în cadrul viitoarei politici agricole comune (PAC) a UE. Dar fără succes, pentru că furia agricultorilor a reizbucnit cu și mai mare intensitate.

‘Este multă suferință. Este multă nervozitate și situația devine din ce în ce mai tensionată’, declara Judy Peeters, reprezentant al agricultorilor belgieni, în timpul unei acțiuni de blocare, joi seara, la un nod rutier din sudul Bruxelles-ului.

În Grecia, agricultorii au înmulțit în această săptămână blocajele rutiere și și-au intensificat mobilizarea începută la sfârșitul lunii noiembrie, în special împotriva Mercosur.

În Franța, tractoare au fost prezente la Paris joi și vineri pentru a denunța simultan acordul Mercosur, prețul îngrășămintelor și gestionarea guvernamentală a epizootiei de dermatită nodulară contagioasă la bovine.

FNSEA, principalul sindicat agricol francez, a făcut apel la un mare miting în fața sediului Parlamentului European de la Strasbourg, pe 20 ianuarie.

Prins în instabilitatea politică, președintele Emmanuel Macron a părut ezitant în privința acestui tratat cu Mercosur, considerat ‘inacceptabil în forma actuală’.

Însă presiunea politică a fost prea mare, existând amenințarea dreptei de a răsturna guvernul lui Sebastien Lecornu în cazul susținerii acordului.

Și chiar în pofida opoziției lui Emmanuel Macron față de Mercosur, extrema dreaptă franceză a anunțat două moțiuni de cenzură, la Adunarea Națională și la Parlamentul European, cu șanse reduse de reușită. Stânga radicală a anunțat, de asemenea, depunerea unei moțiuni de cenzură la Adunarea Națională.

UE se pregătește să semneze un acord comercial împotriva voinței celei mai mari puteri agricole europene, o situație aproape fără precedent. Desigur, Parisul subliniază că a exercitat presiuni pentru a obține concesii în favoarea agricultorilor. Dar este ‘un eșec diplomatic și tactic’, afirmă tranșant, sub protecția anonimatului, un fost ministru francez. Franța s-a izolat afirmând că acest acord este ‘îngrozitor’, în timp ce Italia se poate lăuda cu o ‘tactică destul de abilă care îi permite (Giorgiei) Meloni să spună «eu decid»’, consideră el.

‘Povestea nu s-a încheiat’, subliniază totuși guvernul francez, atâta timp cât Parlamentul European nu s-a pronunțat.

Aproximativ 150 de eurodeputați (din 720) au avertizat deja că intenționează să sesizeze justiția pentru a încerca să se opună aplicării acordului.