Merkel vrea ca UE să încheie cu ţările nord-africane acorduri de readmisie a migranţilor

Economica.net
23 08. 2016
orig_710x3981464873094angela_merkel_1464873095_81984600

‘Va trebui să încheiem acorduri asemănătoare cu alte ţări, grosso modo cu cele din Africa de Nord, pentru a supraveghea mai bine rutele pentru migraţie din centrul Mării Mediterane’, a declarat Merkel.

‘Astfel de acorduri sunt de asemenea în interesul oamenilor care se refugiază’, a pledat Angela Merkel, fără a face mai multe precizări cu privire la ţările vizate, în condiţiile în care Libia, cufundată din 2011 în instabilitate, a devenit un punct important pentru traficanţii de migranţi care vizează coastele europene.

Acordul cu Turcia prevede ca această ţară să-i reprimească pe migranţii care ajung ilegal în Grecia. În schimb, UE va aloca trei miliarde de euro pentru a ajuta Ankara să îmbunătăţească primirea de refugiaţi, cu posibilitatea unui ajutor ulterior la fel de mare.

Exprimându-şi încă o dată susţinerea pentru acest acord, Merkel, care a fost unul dintre artizanii lui, a îndemnat la eforturi pentru ca acesta să rămână în vigoare, în pofida tensiunilor turco-europene şi a blocajului cu privire la ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci.

Merkel a deplâns de asemenea lentoarea europenilor în a-i repartiza pe cei 45.000 de migranţi comasaţi la frontiera greco-macedoneană, dintre care doar 3.000 au fost primiţi de alte state membre ale UE.

Întrebată cu privire la decizia sa istorică, luată în noaptea de 4 spre 5 septembrie 2015, de a lăsa să intre în Germania zeci de mii de migranţi blocaţi în Ungaria, ea a estimat că o astfel de decizie ‘se impunea’ şi ‘era cea corectă’.

‘Este datoria noastră umanitară să-i ajutăm şi să-i preluăm’, a afirmat ea, reiterând credo-ul asupra integrării celor 1,1 milioane de oameni sosiţi anul trecut în Germania. ‘Rămân convinsă că vom reuşi’, a spus ea.

După agresiunile sexuale din noaptea Anului Nou la Koln (vest) şi atentatele comise de migranţi în iulie în sudul Germaniei, ‘problema securităţii interne a devenit, în mod firesc, o preocupare centrală’, a recunoscut ea, estimând totodată că executivul de la Berlin ‘a făcut deja mult’ şi ‘va face şi mai mult’ îmbunătăţind mijloacele de supraveghere prin internet, cooperarea cu serviciile de securitate străine şi supravegherea video.