Merz se întâlneşte luni cu liderii naţiunilor de la Marea Nordului, cu care va discuta în principal despre securitate

Lideri şi miniştri ai energiei din Belgia, Danemarca, Franţa, Regatul Unit, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia şi, pentru prima dată, din Islanda şi din NATO, împreună cu Comisia Europeană (CE), sunt invitaţi la al treilea summit al Mării Nordului, care va avea loc în oraşul port Hamburg.

Deocamdată, preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul britanic Keir Starmer nu au în vedere să călătorească în Germania pentru summit, dar este de aşteptat ca miniştrii lor să o facă.

Merz a declarat joi, la Bruxelles, că „securitatea Mării Nordului, succesul economic şi strategia portuară” vor fi subiectele abordate de participanţii la reuniune, într-un context în care este necesară „creşterea rezilienţei Uniunii Europene” (UE), în special în ceea ce priveşte „competitivitatea şi apărarea”.

„Trebuie să ne concentrăm asupra tuturor zonelor din NATO, inclusiv asupra nordului”, a adăugat cancelarul german, care a făcut aceste declaraţii pe marginea reuniunii extraordinare a şefilor de stat şi de guvern din UE, convocată ca răspuns la ameninţările lui Trump de a impune tarife vamale împotriva celor opt ţări europene care au desfăşurat temporar aproximativ 30 de soldaţi în Groenlanda.

Trump a revenit ulterior asupra acestor ameninţări şi a renunţat la utilizarea forţei pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, după ce a ajuns la un acord preliminar la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Fără a mai conta pe SUA

„În nordul Europei trăim vremuri foarte dificile din punct de vedere al securităţii; cea mai evidentă provocare este Rusia”, dar acum „există dificultatea suplimentară că nu ne putem baza pe SUA, o ţară care, în anumite privinţe, a început să se comporte ca un rival”, a explicat pentru EFE Marcel Dirsus, expert la Institutul pentru Politica de Securitate din Kiel.

De aceea, Merz a subliniat înainte de întâlnirea din nordul Germaniei necesitatea ca europenii să facă mai mult pentru a-şi spori capacităţile militare, un mesaj pe care l-a repetat de când Trump şi-a reînnoit interesul pentru controlarea Groenlandei.

„Acum alocăm cu toţii mai mulţi bani (apărării). Ştim, din păcate, că trebuie să facem acest lucru dacă vrem să ne apărăm”, a afirmat cancelarul german.

Un summit cu Mette Frederiksen

Merz, împreună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen, care trebuie acum să negocieze cu Washingtonul şi NATO cum să garanteze securitatea Groenlandei pentru a-l mulţumi pe Trump, şi omologul său belgian, Bart De Wever, vor susţine o conferinţă de presă după summit, care se desfăşoară, de asemenea, concomitent cu întâlnirea miniştrilor energiei din ţările invitate.

Când întâlnirea a fost anunţată, în urmă cu aproape două săptămâni, principalul obiectiv al guvernului german era intensificarea cooperării regionale privind extinderea energiei eoliene offshore, dezvoltarea infrastructurii energetice pe bază de hidrogen şi realizarea de progrese concrete în implementarea proiectelor transfrontaliere.

„Summitul Mării Nordului trebuia să abordeze probleme precum energia eoliană offshore, dar acum a căpătat o dimensiune geopolitică”, deoarece „episodul Groenlanda demonstrează că există o dependenţă”, a explicat pentru EFE Rafael Loss, expert în securitate la prestigiosul think tank European Council on Foreign Relations (ECFR).

„Europenii depind de Statele Unite pentru securitate. Şi acum există riscul unei dependenţe sporite în chestiuni energetice, cu promisiuni de achiziţii de gaze naturale lichefiate din Statele Unite”, a adăugat el.

EFE remarcă faptul că, după depăşirea dependenţei de gazele ruseşti, de la care Germania achiziţiona cândva peste 50% din necesarul utilizat pentru economia sa, se estimează că în prezent un sfert din achiziţiile de gaze ale Berlinului provin din Statele Unite.