Mesaj al Ambasadei SUA pentru România, în zilele când se decide viitorul gazelor din Marea Neagră: Nu sprijiniţi gazoductul rusesc Nord Stream!

Iată integral mesajul postat astăzi pe pagina de facebook a Ambasasei SUA la Bucureşti: 

„#Ştiaţică gazoductul Nord Stream 2 ar spori abilitatea Rusiei de a-şi folosi resursele energetice pentru acţiuni de constrângere politică și influență malignă? Două treimi din gazul exportat de Rusia în Europa ar utiliza o singură rută, ocolind Ucraina şi devenind o ameninţare directă la adresa securităţii energetice a acesteia. SUA se opun costruirii gazoductului Nord Stream 2 pentru că acesta subminează obiectivele de diversificare energetică a Europei„.

Mesajul este însoţit de o fotografie a Europei fărâmiţate, ataşată acestui articol, cu mesajul:”Nu sprijiniţi gazoductul Nord Stream 2″.

Acest mesaj al Ambasadei SUA survine în contextul în care săptămâna viitoare vor avea loc ultimele dezbateri pe marginea legii offshore, de care va depinde viitorul exploatărilor de gaze din Marea Neagră, în care este implicată şi cea mai mare companie petrolieră americană, ExxonMobil.

Gazele din Marea Neagră, dacă vor fi extrase, vor conduce la scăderea dependenţei unei părţi a Europei de Est de gazele ruseşti

Amânată de mai multă vreme, adoptarea acestei legi este împiedicată de poziţiile divergente între companiile petroliere şi reprezentanţii statului, pe două teme majore. Prima ar fi obligaţia, trecută în lege, a operatorilor din Marea Neagră de a utiliza cel puţin 25% angajaţi români şi companii româneşti în dezvoltarea zăcămintelor, în condiţiile în care există temerea că România nu mai are oamenii şi tehnologia de a lucra în perimetre offshore la mare adâncime, dezvoltate acum în premieră în Marea Neagră.
A doua, şi cea mai importantă, este legată de dorinţa autorităţilor de a suprataxa, suplimentar, cu până la 80% orice depăşeşte preţul de 85 de lei/MWh de gaz care ar urma să fie exploatat din Marea Neagră. Prevedere care, dacă rămâne, nu ar mai justifica economic proiectele, spun petroliştii.

Citeşte şi:
Stress test: cât supravieţuieşte România dacă ruşii taie gazul Europei. Importanţa interconexiunilor şi a Mării Negre

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Citeşte şi: Germania se plânge că SUA blochează gazoductul Nord Stream 2, prin care urma să primească gaze de la Gazprom. Avertizează cu un răspuns „pe măsură”

Concernul Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream-1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai tranzita Ucraina.

Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.