Micul război al gazelor din Balcani: șeful Transgaz acuză din nou comportamentul bulgarilor, care sunt mizele

Directorul Transgaz, Ion Sterian, s-a plâns din nou de lentoarea cu care bulgarii și grecii derulează proiectul interconectorului între rețelele de gaze ale celor două state, un proiect care are o miză importantă pentru România
Mihai Nicuţ - mie, 23 iun. 2021, 22:04
Micul război al gazelor din Balcani: șeful Transgaz acuză din nou comportamentul bulgarilor, care sunt mizele

“Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană n.red.), finațat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bukgaria și Grecia (IGB-n.red.), Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, a spus Sterian.

El a făcut această afirmație la conferința Romanian Energy Hub, organizată de EM360.

Directorul Transgaz a mai vorbit public despre această situație în toamna anului trecut, când a fost destul de vehement la adresa companiei sale omologe din Bulgaria, care tergiversează lucrurile, deși sunt acorduri internaționale pentru operaționalizarea acelui proiect,

Care e temerea pentru România

De ce este totuși atât de supărat direcorul Transgaz pe greci și mai ales pe bulgari? IGB este un proiect de gazoduct de 182 km, care ar urma să conecteze orașul grec Komotini de cel bulgar Stara Zagora, și care ar urma practic să aducă în Bulgaria de la 3 până la 5 miliarde de metri cubi de gaze pe an, fie din Azerbaijan fie din Grecia (LNG). Pentru că nu este gata, Transgaz și România se confruntă cu două probleme, care s-ar putea acutiza în viitor.

Prima este legată de gaze, tranzit și bani. Dacă acea conductă era construită, exista posibilitatea ca o parte din fluxul de gaze din sudul Balcanilor să ajungă în sistemul românesc (conducta Giurgiu-Ruse este de mult operațională) și apoi, inclusiv prin BRUA, via Ungaria, spre centrul continentului. În condițiile în care deja în Balcani există gaz din Azerbaijan, adus aici prin gazoductul TANAP-TAP. Pe de o parte, chiar ar fi vorba despre o diversificare a sursei de gaze (acum este doar gaz rusesc) și pe de altă parte, evident, Trasgaz ar câștiga din transport și tranzit.

A doua este ceva mai complexă și ține de jocul Gazprom în zonă, care ne-ar putea exclude. După cum se știe deja, după finalizarea gazoductului Turk Stream de sub Marea Neagră, care leagă direct Rusia de Turcia, livrările de gaze rusești către Balcani urmează aproape exclusiv această rută, nu mai trec prin cele trei conducte ale gazoductului transbalcanic din Dobrogea românească (Isaccea-Negru Vodă). De reținut că și acum majoritatea importurilor de gaze rusești ale României se fac prin Bulgaria (intră în țară la Negru Vodă, prin sud), acesta fiind de fapt gaz rusesc adus în zonă prin Turk Stream. Tot pe aici se face și tranzitul unei părți din gazul rusesc spre Ungaria, unde intra prin punctul Arad-Csanadpalota.

Problema este că, dacă acest interconector se tot amână, și gazul care ajunge în Ungaria pe la noi ar putea să aleagă altă rută. În momentul de față sunt în construcție conducte care să lege sistemele de tranzport ale gazelor între Bulgaria și Serbia și Serbia și Ungaria. Primele două s-au interconectat deja și este în derulare un nou proiect între Nis si Dimitrovgrad. Între Serbia și Ungaria se lucrează deja. În final va fi pus în operă ceea ce se cheamă Balkan Stream, adică un fel de prelungire a Turk Stream prin care gazul ajunge în Europa Centrală pe la sud de România.

Evident, dacă acest lucru se va întâmpla și IGB nu este gata, gazul, atât cel rusesc, cât și cel azer și, potențial, și cel adus în terminalele de LNG din Grecia, unul existent și altul în proiect, riscă să nu mai treacă prin rețeaua românească. Cu pierderile aferente pentru Transgaz și pentru buget.

Stadiul lucrărilor la IGB

Potrivit informațiilor de pe site-ul dezvoltatorului, proiectul a progresat semnificativ în acest an. În total secțiuni care însumate ating 170 km de conductă sunt deja aduse pe teren. 90 de km de conductă au fost deja finalizați până la finalul lunii mai, iar terenul este defrișat complet. Data estimată pentru finalizarea conductei de 180 km și 220 de milioane de euro este finalul acestui an.

Te-ar mai putea interesa și
Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 1,48 de miliarde de lei de la bănci, cu dobânzi de sub 8%
Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 1,48 de miliarde de lei de la bănci, cu dobânzi de sub 8%
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 1,487 milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a......
Ministrul Energiei sfătuiește chiriașii să-și facă propriile contracte de energie electrică
Ministrul Energiei sfătuiește chiriașii să-și facă propriile contracte de energie electrică
Virgil Popescu a declarat azi, în conferință de presă, că cei care stau în locuințe închiriate ar trebui să își ...
Cheltuielile românilor pentru ieşitul în oraş în 2022, mai mari cu peste 30% faţă de 2021 – studiu
Cheltuielile românilor pentru ieşitul în oraş în 2022, mai mari cu peste 30% faţă de 2021 – studiu
Cheltuielile românilor la restaurant, cafenea, pub sau fast-food în acest an ar putea fi mai mari cu peste 30% decât în ...
Un fost bancher și un investitor cunoscut în imobiliare vor să reclădească orașul unde se producea celebrul automobil Aro
Un fost bancher și un investitor cunoscut în imobiliare vor să reclădească orașul unde se producea celebrul automobil ...
Un fost bancher cu funcții de conducere și unul dintre conducătorii One United au pus bazele unei fundații care își ...