Migraţia trebuie gestionată, stoparea completă este imposibilă – Şeful Frontex

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şeful Frontex, Hans Leijtens, a avut o întâlnire cu presa la biroul său din Varşovia înaintea unei deplasări a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a premierului spaniol Pedro Sanchez joi în Mauritania, ţară devenită recent un punct de plecare major spre Europa, scrie Agerpres.

Întrebat despre alegerile europarlamentare din iunie, la care migraţia este o temă principală, fostul poliţist de frontieră olandez a declarat pentru Reuters că oprirea completă a sosirilor ilegale nu este realistă.

‘Migraţia este un fenomen global. Avem nevoie să gestionăm migraţia pentru că nu putem face faţă migraţiei negestionate spre Europa’, a spus el. ‘Însă o stopare totală, mi se pare foarte dificilă, ca să nu spun imposibilă’, a adăugat el.

Leijtens a spus că gestionarea ordonată a frontierelor externe ale blocului este o parte importantă a unui ‘portofoliu european’ mai amplu necesar pentru a face faţă provocării, şi a subliniat necesitatea ca UE să dezvolte şi alte ajutoare pentru ţări străine.

Anul trecut, Frontex a înregistrat 380.000 de treceri ilegale ale frontierelor, cel mai ridicat bilanţ de după 2016, marcând încă un an consecutiv de creştere după scăderea din anul de pandemie 2020, o tendinţă pe care Leijtens o vede menţinându-se în 2024.

‘Nu cred că va fi o nouă tendinţă de scădere’, a spus Leijtens, care se aşteaptă ca mai mulţi locuitori din Africa subsahariană să încerce să ajungă în Europa, în timp situaţia palestinienilor refugiaţi din Gaza este incertă.

‘Nu vreau să sune foarte alarmist, dar cred că este o supoziţie ce se poate dovedi corectă’, a avertizat el.

Persoanele care fug de război au dreptul la azil în UE, care găzduieşte milioane de ucraineni refugiaţi din 2022 după invazia rusă. Africanii sunt văzuţi mai ales ca migranţi în căutare de muncă, dar blocul vrea să ţină sub un control strict astfel de sosiri.

Potrivit datelor pe ianuarie consultate de Reuters înainte de publicarea lor oficială, ruta atlantică este cea mai aglomerată pentru imigraţia ilegală în UE, reprezentând aproape jumătate din totalul de aproape 14.000 de sosiri luna trecută.

Per total, sosirile ilegale au scăzut cu foarte puţin pe un an şi cu o treime din decembrie, în lunile de iarnă înregistrându-se în mod obişnuit bilanţuri reduse, în timp ce vara se constată fenomenul invers.

Datele ONU arată că peste 3.700 de migranţi au murit în drumul spre Europa anul trecut, când unele din cele mai grave dezastre s-au produs în largul oraşului italian Steccato di Cutro şi al insulei greceşti Pylos.

Retorica antiimigraţie a crescut în UE de când peste un milion de persoane – în majoritatea lor refugiaţi sirieni – au sosit prin Mediterana în 2015, prinzând nepregătită Uniunea.

Potrivit lui Leijtens, creşterea numărului de returnări ale solicitanţilor de azil respinşi este cheia recâştigării încrederii europenilor.

‘O operaţiune credibilă de returnări este foarte importantă pentru a le arăta atât locuitorilor Europei, dar şi migranţilor (…) Dacă nu ai nevoie de protecţia noastră, vei fi returnat’, a explicat şeful Frontex.

El a salutat noul Pact privitor la migraţie al UE – o revizuire a reglementărilor de acum defuncte de migraţie şi azil ale blocului -, dar a subliniat că statele membre mai au multe de făcut în ce priveşte returnările.

Pe de altă parte, el a spus că Frontex nu are mandat să se implice în Albania în baza acordului încheiat de aceasta cu Italia de a construi centre pentru migranţi pe teritoriul său, în cadrul eforturilor Romei de a reduce imigraţia.

Sub predecesorul lui Leijtens, care a demisionat în cele din urmă pe fondul criticilor, Frontex s-a confruntat cu multiple acuzaţii de implicare în încălcări ale drepturilor omului. După aproape un an de mandat, Leijtens a spus că vrea ca agenţia să aibă drepturile omului ca ‘parte a ADN-ului nostru’.

‘Dacă vor exista încălcări, vor fi consecinţe’, a afirmat el.