Miliarde din bani europeni – Pîslaru vrea ca la începutul anului 2026 să „dea drumul” la planificarea pentru fondurile europene

„Poate cel mai important este că folosirea fondurilor europene îţi poate da şi elementele de relansare. Adică discutăm acum de cum trecem 2026. În 2027, marele meu pariu este ca pe Coeziune să ajungem spre 10 miliarde de euro, sau 8 miliarde cel puţin, şi să creăm acea punte până în 2028. Iar din 2028-2034 avem la dispoziţie, deocamdată, puşi pe masă 60 de miliarde euro din zona de fonduri pe noul plan de parteneriat naţional şi regional, şi sperăm ca măcar 10 miliarde din fondul de competitivitate, deci 70 de miliarde de euro. Şi nu vă ascund că aş vrea ca în ianuarie-februarie să avem un mandat pentru a da drumul la planificarea pentru banii respectivi. Deci un plan de ţară care să plece pe ideea că ne pregătim din timp. România de obicei aşteaptă negocierile, de data asta nu aşteptăm negocierile. România de obicei este reactivă, de data asta România este proactivă”, a explicat ministrul, scrie Agerpres.

Acesta a vorbit despre o viziune, pe care o prezintă din ce în ce mai des public, ca, pe lângă cei 70 de miliarde de euro, să se meargă pe un principiu „la un euro bani europeni, să avem un euro din bugetul naţional” şi să se atragă bani şi din sectorul privat.

„Asta ar însemna pe 7 ani de zile 70 de miliarde de euro din bugetul naţional. Zece miliarde de euro pe an este mai mult decât fezabil, având în vedere că şi noi şi astăzi cofinanţăm cam cu 30%. Am ajunge la o cofinanţare care ar fi evident mai mare, dar zece miliarde este absolut fezabil ca buget din bugetul naţional. Şi atunci am avea 70 (miliarde euro n.r.) cu 70 (miliarde euro n.r.) cee ce ar însemna 140 (miliarde euro n.r.). Şi am această idee, care este avangardistă, să nu fie doar o consultare cu sectorul privat, ci să spunem sectorului privat: uite, noi avem un euro de la Uniunea Europeană, un euro din bugetul naţional şi haide să punem pe masă un euro de la sectorul privat prin proiecte de investiţii concrete. Evident, o parte se rezolvă prin faptul că vom investi mult în zona de instrumente financiare, 10-15 miliarde de euro este ambiţia pe care o am pentru a muta finanţările către sectorul privat pe instrumente financiare, deci cumva o parte din cei 70 de miliarde de euro sectorul privat se multiplică din instrumente financiare. Dar tot ne uităm la investiţii străine directe sau investiţii care vin din România ca să vedem concret unde doreşte sectorul privat să investească (…) adică pentru investiţiile din sectorul privat, mai ales cele din zona strategică, să existe un 20% instrument financiar grant care să poată să fie dat în mod direct”, a precizat Pîslaru, la evenimentul News.ro – Roinvest – Ediţia a VI-a.

El a subliniat că aceasta ar fi imaginea unui potenţial plan de ţară de 200-210 miliarde de euro, care este mai mult decât fezabil, şi de a exista „un single fund”care permite să se finanţeze totul, să nu mai existe restricţii de fonduri, programe diferite.

„În sfârşit, România ar putea să-şi pună toate resursele într-o găleată comună, să aibă o planificare multianuală, forţând bugetul naţional să meargă pe planificare multianuală şi luând sectorul privat pentru prima oară după 1989, aş zice mai clar după aderarea României în Uniunea Europeană, ca partener pentru a stabili modul în care vrem să investim şi în ce sector. Eu sunt pregătit să pun pe masă în Guvernul acesta, am iniţiat deja discuţiile cu factorii de decizie. Evident, trebuie să vedem şi stabilitatea politică şi să fie acceptată în Coaliţie o astfel de idee, dar în ianuarie-februarie ar trebui să poată fi pus în discuţie un astfel de mandat. (…) Mă interesează să văd dacă există apetit din partea dumneavoastră, a mass-media, a mediului privat, societăţii civile, mediului financiar bancar, pentru că, în condiţiile acestea, putem aşterne acest parteneriat, negocierea sau pregătirea planului însemnând ianuarie-februarie 2026, până în iulie 2027, când este primul termen din regulament, când Comisia ar urma să primească noile planuri. (…) Am plecat de la beznă şi neclaritate cu privire la PNRR şi mai degrabă sentimentul de dezastru şi că nu vom folosi banii, la un plan care este în deplină concordanţă cu Comisia Europeană şi aprobat la nivel european, cu o predictibilitate foarte clară cu tot ce avem de făcut şi cum obţinem resursele şi cu perspectiva de a folosi PNRR şi coeziunea ca punte până la o perioadă 2028-2034, unde România ar putea să treacă de la prinderea din urmă şi gâfâiala „hai să vedem ce mai facem”, la asumarea unor obiective de actor regional, cu un parteneriat public-privat fără precedent”, a punctat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.