Ministerul Culturii anunță că Vila Samurcaş, monument istoric aflat în incinta MNȚR, va fi restaurată în următorii trei ani

„În maxim trei ani de zile, trei ani şi jumătate, va primi straie noi, va fi restaurată, cum vor dispărea aceste adăugiri, garaje pe care le vedeţi şi care ştirbesc din frumuseţea clădirii, care nu se vede. Ne dorim ca depozitele din spate să le îngropăm, cumva, astfel încât Muzeul Ţăranului, clădire de asemenea restaurată şi tocmai finalizată inclusiv ca expoziţie permanentă, să fie vizibilă şi din Bdul Ion Mihalache”, a declarat Bogdan Ştefan Trîmbaciu.

Trîmbaciu, care a participat la o conferinţă de presă dedicată lansării proiectului cultural „Triunghiul Muzeelor”, a precizat că alte instituţii muzeale vor beneficia de finanţări necesare pentru reabilitarea şi consolidarea lor.

„Muzeul Antipa, altă clădire restaurată complet, actualul sediu îşi va extinde spaţiile şi va avea o nouă parte către Bulevardul Mihalache. (…) S-a vorbit de Muzeul Enescu, care este în restaurare, se lucrează şi va fi gata în doi ani şi jumătate. S-a vorbit de Aşezămintele Brătianu. Iarăşi este un proiect care nu poate fi făcut decât împreună cu Primăria Sectorului 1, de exemplu, care face Parcul Brătianu. Suntem cam în acelaşi stadiu. Dacă Ministerul Culturii şi Primăriile lucrează împreună, ne putem mişca mai departe. Muzeul Colecţiilor de Artă, complet restaurat, tot pe Calea Victoriei. Muzeul de Artă, Palatul Regal, complet restaurat, tot pe Victoriei. Nu mai vorbim de Ateneu şi de Biblioteca Centrală Universitară. Muzeul Naţional de Istorie: proiectul este gata, tocmai şi-a luat avizele în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Urmează să trecem la restul avizelor, tot cu sprijinul Primăriei Capitalei. Totul se poate face doar împreună şi, chiar dacă le facem împreună şi restaurăm clădirile, ele nu au nicio valoare, atâta timp cât nu le scoatem către populaţii, către oameni, pentru că, de fapt, pentru asta sunt ele”, a spus Trîmbaciu.

Managerul MNŢR, dr. Virgil Ştefan Niţulescu, a vorbit despre istoricul Vilei Samurcaş, precizând că imobilul a avut, după 1948, mai multe destinaţii şi a găzduit inclusiv un sediu al fostei Securităţi.

„Vila aceasta a împlinit 110 de ani de când a fost dată în folosinţă şi Alexandru Ţigara Samurcaş s-a mutat în vilă. A fost primul şi singurul director al muzeului care a locuit aici. În momentul în care a fost scos la pensie, în 1946, nimeni după el nu a mai locuit în clădire, după care, în 1948, vila ne-a fost luată. Aici au venit nişte organisme de propagandă sovietică; posturile de radio Grecia Liberă, Spania Liberă şi Portugalia Liberă au avut redacţiile aici, nişte refugiaţi comunişti greci au locuit în vilă. Iar în 1954 vila a fost luată direct de Securitate şi atunci a fost construit gardul care separă cele două curţi (a vilei de aceea a clădirii MNŢR). Se mai vede, undeva acolo, urma postului de pază, unde stătea soldatul care păzea unitatea Securităţii”, a spus Niţulescu.

El a precizat că în perioada în care vila a fost ocupată de Securitate au fost construite „garajele oribile” din curtea imobilului, unde erau ţinute maşinile folosite pentru filaj, cărora „li se puneau numere false şi erau trimise să fileze persoane urmărite”.

„Securitatea a fugit din clădire în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. (…) Din 1989 până în 1998, vila a rămas în administraţia Regiei Autonome pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat. Abia în 1998, ca urmare a eforturilor ministrului Culturii, Ion Caramitru, Dumnezeu să-l odihnească, am putut să primim în sfârşit înapoi vila care pusese proprietatea muzeului nostru. Vila are, evident, nevoie de restaurare. Palatul nostru a fost restaurat pe fonduri de la UMP, obţinute prin celebrul împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. (…) Este cazul ca şi această clădire, care este, la rândul ei, monument istoric, proiectată de acelaşi arhitect Nicolae Ghica Budeşti, să fie restaurată. Era momentul”, a arătat Niţulescu.

Managerul MNŢR a anunţat că, după încheierea restaurării, publicul va avea acces în această clădire.

Monument istoric, Vila Samurcaş a fost construită ca locuinţă de serviciu pentru istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş, cel care a pus bazele Muzeului Naţional al Ţăranului Român, şi a fost folosită în această calitate în perioada în care acesta a condus instituţia.

Realizat în stil neoromânesc, într-o unitate perfectă cu corpul principal al muzeului, imobilul găzduieşte, în prezent, birouri, laboratoare, spaţii administrative sau săli de consiliu ale MNŢR.

Ministerul Culturii a demarat proiecte de consolidare şi restaurare a Vilei Samurcaş, prin programul „Temelii Culturale”, care urmează să fie implementat în perioada 2025-2033, cu scopul de a o pune mai bine în valoare.