Ministerul Energiei: Fondul Proprietatea are o atitudine distructivă în cazul companiilor unde este acţionar minoritar

‘Referitor la reacţia de ieri, 26 iulie 2017, a Fondului Proprietatea (FP) cu privire la proiectul de contract de mandat al membrilor CS al Hidroelectrica propus de Ministerul Energiei, aceasta se înscrie în politică utilizată tot mai frecvent în ultima perioadă de FP pentru decredibilizarea acţiunilor ME prin publicarea unor concluzii şi ‘îngrijorări’ fără fundament legal şi real. Dincolo de aceste episoade prin care se încearcă inocularea în rândul opiniei publice a unei percepţii eronate faţă de autoritatea în domeniul energiei, ne alarmează atitudinea distructivă a reprezentanţilor FP în Consiliile de Administraţie (CA) sau Consiliile de Supraveghere (CS) ale societăţilor la care FP deţine participaţii minoritare alături de statul român. Această situaţie este de natură să îngreuneze sau chiar să blocheze activitatea companiilor, cum se întâmplă în mod special şi repetat la Hidroelectrica’, potrivit comunicatului.

Reprezentanţii ministerului de resort enumeră mai multe cazuri în care, în opinia lor, Fondul Proprietatea a pus Hidroelectrica în situaţii dificile, precum blocarea activităţii Consiliului de Supraveghere (CS) prin condiţionarea prezenţei la şedinţe şi a votului acţionarului minoritar de schimbarea ordinii de zi şi votarea anumitor puncte conform solicitărilor sale.

A fost amintită, de asemenea, împiedicarea numirii conducerii Hidroelectrica prin demisia reprezentantul numit de FP în CS. Astfel, Hidroelectrica a înregistrat o situaţie fără precedent: funcţionarea timp de câteva zile fără for de conducere. Interesant este că, ulterior acestei situaţii, pe care Ministerul Energiei a gestionat-o dincolo de comportamentul FP, Fondul a propus că membru în CS acelaşi reprezentant demisionar, notează ministerul Energiei.

Totodată, după toate eforturile depuse de Ministerul Energiei pentru asigurarea conducerii Hidroelectrica, FP a început boicotarea acesteia prin contestarea înregistrării Directoratului Hidroelectrica la Registrul Comerţului, fiind nemulţumiţi că aceste funcţii nu au fost preluate de persoane agreate de FP. Această acţiune pune în dificultate nu doar activitatea companiei, dar şi salariaţii Hidroelectrica, susţine ministerul.

‘În ceea ce priveşte cel mai recent impuls de presiune publică privind propunerea ME de contracte de mandat, precizăm că acesta este complet neîntemeiat şi denotă, în cel mai bun caz, o necunoaştere a legislaţiei în vigoare de către reprezentantul FP. Toate clauzele legate de neconcurenţă şi conflict de interese se regăsesc în formă de contract propusă de Ministerul Energiei. În plus, acestea se completează cu legislaţia din România care reglementează absolut toate aspectele la care face referire FP’, se adaugă în comunicat.

Clauzele care sunt menţionate ca fiind eliminate sunt strict cele care ţin de conducerea societăţii şi nu de supravegherea acesteia, ştiut fiind faptul că raţiunea CS este de a supraveghea şi controla Directoratul. În acest sens, redăm prevederile art. 1539 din Legea Societăţilor Comerciale: ‘Consiliului de Supraveghere nu îi pot fi delegate atribuţii de conducere a societăţii’. Aceste atribuţii îi revin exclusiv Directoratului (art.1531), argumentează ministerul.

‘În acest context, considerăm că FP face deliberat sau nu o confuzie între Consiliul de Supreveghere şi Consiliul de Administraţie. Această confuzie apare inclusiv în referirile FP la ‘decizia de afaceri’ care, în cazul sistemului de administrare dualist, este preponderent apanajul Directoratului’, se mai precizează în comunicat.

Referitor la ‘îngrijorarea’ FP cu privire la conflictul de interese, şi acesta este definit în propunerea de contract de mandat a ME la art. 2 lit. c), fiind reglementat atât de legislaţia civilă, cât şi de cea penală, susţine ministerul.

‘Cu privire la afirmaţiile tendenţioase ale FP potrivit cărora clauzele referitoare la conflictul de interese şi obligaţiile de neconcurenţă sunt eliminate pentru a favoriza anumiţi membri ai CS propuşi de acţionarul majoritar, precizăm că acestea sunt reglementate în contract. Ministerul Energiei îşi doreşte o colaborare cât mai bună cu acţionarul minoritar al Hidroelectrica, în interesul producătorului de energie electrică, dar îşi exprimă temerea că acţiunile reprezentantului FP pot duce la alte blocaje ale activităţii Hidroelectrica şi că, în cele din urmă, pot pune în pericol inclusiv procesul de listare pe piaţă de capital a acestei companii şi viitoarea dezvoltare a Hidroelectrica’, susţin oficialii ministerului.

Reacţia instituţiei guvernamentale vine după ce, miercuri, reprezentanţii Fondul Proprietatea au transmis, într-un comunicat, că, în opinia lor, contractele de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, propuse de Ministerul Energiei, cresc riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului.

‘Fondul Proprietatea îşi exprimă indignarea şi surprinderea cu privire la amendamentele propuse de Ministerul Energiei la actualele contracte de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Contractele de mandat propuse cresc în mod evident riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevăzute în contractul anterior’, se arată în document.

FP precizează că, potrivit noului contract propus, membrii Consiliului nu mai sunt răspunzători pentru respectarea obligaţiilor de neconcurenţă, conflict de interese, abţinerea de a solicita diverse servicii sau păstrarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.

În opinia Fondului, acest lucru sporeşte foarte mult riscul de corupţie în compania energetică, lucru ce i-ar putea afecta performanţele prezente şi viitoare.

‘Noul contract de mandat creează un precedent extrem de periculos, permiţând membrilor Consiliului să deţină poziţii în conducerea sau în consiliile altor companii energetice. Această situaţie deschide practic Cutia Pandorei şi ridică îngrijorări serioase cu privire la determinarea şi responsabilitatea de a acţiona în cel mai bun interes al companiei şi de a nu folosi poziţia de membru în Consiliul Hidroelectrica pentru a servi interese personale’, a declarat Greg Konieczny, CEO şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

La rândul său, Johan Meyer, Co-CEO şi Co-Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, susţine că modificarea va duce la tolerarea poziţiei altui membru al Consiliului ca director general adjunct al unei companii energetice, care este un competitor direct al Hidroelectrica.

‘Înţelegem că modificările Ministerului Energiei par a fi anume făcute pentru a permite unui membru propus pentru Consiliul Hidroelectrica să îşi accepte mandatul, după ce, în primă instanţă, el a refuzat numirea din cauza conflictului de interese, întrucât deţinea o funcţie similară în consiliul altei companii energetice. De asemenea, renunţarea la obligaţiile de neconcurenţă duce la înlăturarea altui caz flagrant de conflict de interese. În esenţă, modificarea va duce la tolerarea poziţiei altui membru al Consiliului ca director general adjunct al unei companii energetice, care este un competitor direct al Hidroelectrica. Nu poţi servi două sau mai multe interese divergente sau mai mulţi ‘stăpâni’ în acelaşi timp’, a precizat Meyer.

În acelaşi timp, Greg Konieczny a arătat că aceste acţiuni pot afecta în mod negativ interesele Hidroelectrica şi ale acţionarilor săi, ‘lăsând uşa larg deschisă potenţialelor practici de corupţie şi apariţiei altor ‘băieţi deştepţi’ care ‘vor secătui resursele Hidroelectrica’.