Ministerul Energiei va elabora o legislaţie privind utilizarea hidrogenului până în 2023

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ţinta noastră de regenerabile este în prezent 30,7% şi urmează să fie revizuită, odată cu Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, care în 2022 va intra într-un proces de revizuire aprofundată. Odată cu revizuirea planului, hidrogenul va căpăta un rol important, prioritar, un rol-cheie care ne va conduce pe noi, ca ţară, să atingem ţintele din Green Deal”, a spus Drăgan, la conferinţa „Hidrogenul – O soluţie sustenabilă pentru tranziţia energetică”, organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Accentul va fi pus şi pe digitalizarea reţelelor, dar şi pe capacităţi de stocare.

„Această actualizare va face posibilă integrarea pe scară largă a resurselor regenerabile de energie, prin oferirea unor facilităţi de stocare, iar o soluţie pentru variaţiile generate de aceste surse intermitente vor fi capacităţile de producţie a hidrogenului verde, având la bază sursele regenerabile, precum şi conectarea cu centrele de consum mai îndepărtate, în special industriale”, a susţinut oficialul ministerial.

România susţine gazul ca element de tranziţie, pentru a permite integrarea unor capacităţi noi din surse regenerabile, care să fie folosite la rândul lor pentru producţia de hidrogen.

„Gazele regenerabile şi, în particular, hidrogenul, reprezintă o prioritate pentru Ministerul Energiei. Am format o direcţie care se ocupă de tehnologii noi, se numeşte Direcţia pentru regenerabile, tehnologii noi şi hidrogen, inclusiv avem noi colaboratori, noi colegi, care s-au alăturat, cu focus special pe partea de hidrogen”, a mai arătat Drăgan.

El a subliniat că toate proiectele care prevăd utilizarea gazelor şi care doresc să fie finanţate prin instrumentele financiare pe care le pune la dispoziţie ministerul vor trebui să aibă capacitatea de a amesteca hidrogen în proporţie de 30% cu gazul natural.

De asemenea, este important ca hidrogenul produs în România să nu se limiteze doar la surse regenerabile, ci să fie produs şi din alte surse cu emisii reduse, respectiv nuclear şi gaze naturale.

Oficialul a menţionat că România şi-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) elaborarea unei strategii a hidrogenului, care să definească un set de politici, care să coordoneze şi care să mobilizeze investiţii la nivel naţional.

„A fost creat un grup de lucru în acest sens, prin implicarea tuturor actorilor relevanţi din piaţă: institutul de cercetare din Râmnicu Vâlcea, autoritatea de reglementare, distribuitorii, transportatorul de gaze şi alte asociaţii care promovează acest combustibil. Planificăm la nivelul anului 2023 adoptarea cadrului legislativ şi de reglementare, pe baza strategiei naţionale a hidrogenului, şi un plan de acţiune aferent. Urmărim eliminarea tuturor barierelor administrative şi legislative în dezvoltarea tehnologiei hidrogenului verde”, a subliniat Drăgan.

Potrivit acestuia, vor trebui puse în aplicare măsuri pentru dezvoltarea întregului lanţ de utilizare a hidrogenului, inclusiv instalarea de noi echipamente la utilizatorii finali din 2026, precum şi adaptarea actualei reţele de distribuţie.

„În PNRR avem o investiţie care se referă la realizarea a aproape 2.000 de kilometri de reţea nouă de distribuţie a gazelor care să fie pregătită pentru injecţia cu hidrogen, într-o proporţie de 20% la nivelul anului 2026, urmând să fie folosită 100% cu hidrogen în perspectiva anului 2030”, a completat secretarul de stat.