Ministerul Energiei va transmite către MIPE cererea de prelungire de termenelor de închidere a grupurilor energetice care funcționează pe bază de cărbune

„Energia noastră trebuie să fie sigură, ieftină şi curată – în această ordine. Pe baza argumentelor noastre şi a discuţiilor de la Bruxelles, vom transmite oficial către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene propunerea de prelungire a termenelor de închidere a capacităţilor pe bază de cărbune. În curând vom trimite şi motivarea extinsă, pe care o voi prezenta Guvernului României. Urmează să depunem formal cererea la Comisia Europeană şi să continuăm negocierile. Nu avem timp de pierdut. Un lucru important: toate instituţiile statului care şi-au exprimat poziţia până acum susţin această propunere. Avem o aliniere la nivel naţional cum rar se întâmplă. (…) România trebuie să-şi valorifice resursele pentru a avea stabilitate şi prosperitate şi pentru a-şi consolida poziţia economică şi geostrategică. Noi suntem aici, la graniţa Uniunii Europene, în faţa provocărilor reale ale momentului. Rusia este (tot mai) aproape. Pericolul e real. România trebuie să fie puternică şi protejată”, a scris Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook.

El a avut luni şi marţi, la Bruxelles, întâlniri cu oficialii Comisiei Europene, între care comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, coordonatorul PNRR la nivel european, Celine Gauer, şi reprezentanţii DG Competition.

„Sunt aici pentru interesele strategice ale României în sectorul energetic, perfect compatibile cu interesele europene. Am spus clar şi răspicat: securitatea noastră energetică şi stabilitatea economică a ţării noastre sunt esenţiale pentru succesul proiectului european şi pentru întreaga regiune. Avem un partener solid şi de încredere în Comisia Europeană şi sunt recunoscător pentru asta. Cele 14 miliarde euro atrase pe mandatul meu la Ministerul Energiei din fonduri europene pur şi simplu nu ar fi existat fără sprijinul UE pentru ţara noastră. România trebuie să aibă o tranziţie energetică corectă”, a subliniat ministrul Energiei.

Acesta a precizat că România este hotărâtă să treacă la energie curată, dovadă fiind miliardele de euro din bani europeni atrase pentru parcuri solare, eoliene, baterii, reţele modernizate etc.

„Am făcut şi vom face asta fără să ne distrugem industria, fără să pierdem zeci de mii de locuri de muncă şi fără să punem în pericol securitatea energetică a românilor”, a adăugat ministrul.

Şeful de la Energie a menţionat că a explicat oficialilor europeni că România este un pilon de stabilitate în regiune, „susţinându-i cu inima şi cu fapta pe fraţii noştri de peste Prut” şi că închiderea centralelor româneşti pe cărbune fără a pune nimic în loc ar crea o criză majoră şi nu ar rezolva practic nimic.

„Am fi nevoiţi să apelăm la şi mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc, iar energia produsă acolo este în bună măsură bazată pe cărbune. Nu există nicio logică pentru a permite asta”, a precizat Burduja.

În acest context, el a semnalat că a cerut sprijin şi flexibilitate, pentru a ne face treaba bine şi a nu lua decizii pripite, dar şi că a solicitat drepturi şi obligaţii egale, respectiv ca toate statele membre să îşi dezvolte interconexiunile transfrontaliere, pentru a construi o piaţă energetică europeană funcţională, pe deplin integrată.

„Ce am obţinut? Am pledat pentru o tranziţie inteligentă şi corectă, care să protejeze românii şi economia noastră. Am arătat că România şi-a depăşit ţintele privitoare la noi capacităţi de producţie de energie verde şi ne vom îndeplini ţintele de trecere de la cărbune la gaz şi apoi la energie nucleară curată, într-un grafic de timp rezonabil. Am apărat necesitatea unor investiţii rapide în noi capacităţi energetice, pentru ca România să fie independentă. Vom duce proiectele noastre la bun sfârşit, iar până în 2032 ne vom dubla capacitatea de producţie de energie electrică (şi mult mai repede, în 2027, vom dubla producţia de gaz românesc). România este un exemplu de stat european care şi-a respectat angajamentele, investind în extinderea şi modernizarea fluxurilor transfrontaliere, iar asta a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina.

Toate statele membre vor fi încurajate să îşi dezvolte interconexiunile, ca parte a iniţiativei noului comisar pentru energie. Este rezultatul a zeci de discuţii şi negocieri, încă de când am ridicat această problemă în consiliul de miniştrii, în 2024. Mesajul meu a fost şi este clar: România nu este o simplă cifră într-un raport! Şi dacă ar fi, tot am fi pe plus: suntem statul membru care şi-a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră faţă de anul 1990 (peste 77%!), performanţă mult peste media Uniunii Europene, care este doar 31%”, a punctat Burduja.