Ministerul Finanţelor: Datoria publică ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât şi pentru refinanţarea datoriei publice scadente. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenţie în condiţiile în care nivelul ponderii datoriei publice depăşeşte pragurile de 45%, 50%, 55% şi respectiv 60% din PIB. În condiţiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depăşit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, şi îngheţarea cheltuielilor salariale şi de asistenţă socială”, precizează Executivul într-un comunicat.

Guvernul mai arată că Regulamentul (UE) 2024/1263 stabileşte că, pentru statele membre cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referinţă privind evoluţia cheltuielilor nete.

”Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârşitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus şi menţinut sub 3% din PIB. În cazul României, măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi stabilizarea datoriei publice sunt concretizate în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu, care stabileşte traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele şi investiţiile asumate pentru perioada de ajustare de 7 ani. Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană şi aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural naţional pe termen mediu urmăreşte reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilităţii finanţelor publice şi încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031”, subliniază Guvernul.

România a primit recomandări (recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025) de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.

”Respectarea plafoanelor de creştere a cheltuielilor nete şi realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB şi la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă. Prin urmare, măsurile prevăzute de legislaţia naţională pentru depăşirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative şi măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu şi a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene”, explică Guvernul.

Referitor la prevederea din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, conform căreia aplicarea măsurilor trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea pragului de datorie publică de 60% din PIB, respectiv semestrul II 2026, menţionăm că în anul 2025 au fost adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea includ un set de măsuri intrate în vigoare la începutul exerciţiului bugetar, urmat, în a doua parte a anului, de două pachete ample de măsuri de consolidare şi îmbunătăţire a disciplinei fiscal-bugetare.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.

”Această evoluţie nu este automată, ci este condiţionată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară şi de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanţă fiscală stabileşte plafoane anuale pentru creşterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB şi la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, se menţionează în comunicat.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 şi 9,3% în 2024.

”Măsurile de consolidare adoptate începând cu 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului şi a ponderii cheltuielilor de personal în PIB. Prezentarea informării Guvernului reprezintă o obligaţie a Ministerului Finanţelor, depăşirea pragului de 60% din PIB impunând prezentarea implicaţiilor şi a măsurilor necesare în raport cu evoluţia datoriei publice. Documentul prezintă consecinţele depăşirii pragului de 60% din PIB şi cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare şi readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, afirmă Guvernu.

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenţie în condiţiile în care nivelul ponderii datoriei publice în produsul intern brut, depăşeşte pragurile de 45%, 50%, 55% şi respectiv 60% din PIB.

În prezent, în condiţiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depăşit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB şi la îngheţarea cheltuielilor salariale şi de asistenţă socială.

”În condiţiile în care datoria publică se menţine peste acest nivel, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistenţa socială. Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară este esenţială pentru stabilitatea finanţelor publice şi pentru capacitatea statului de a susţine, pe termen mediu şi lung, investiţiile şi serviciile publice. Reducerea graduală a deficitului şi stabilizarea datoriei publice contribuie la diminuarea necesarului de finanţare al statului, la menţinerea accesului României la finanţare în condiţii sustenabile şi la reconstruirea spaţiului bugetar necesar pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi dezvoltare economică. Respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate înseamnă, în final, o economie mai stabilă şi mai predictibilă, mai bine pregătită să răspundă unor eventuale şocuri economice şi cu o capacitate mai mare de a finanţa priorităţile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare”, mai spune Guvernul.