Ministerul Finanțelor explică. Cu cât a scăzut, de fapt, deficitul bugetar. Ultimele date EUROSTAT confirmă

„Indicatorul 9,2% din PIB pentru trimestrul II 2026, publicat de Eurostat, este deficitul trimestrial ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului ajustat sezonier, publicată de oficiul de statistiscă al Uniunii Europene pe baza datelor calculate de Institutul Național de Statistică. Pe același indicator, valorile publicate de Eurostat au fost: 9,6% în trimestrul III 2024, 9,9% în trimestrul IV 2024, 9,2% în trimestrul I 2025, 7,7% în trimestrul II 2025, 7,1% în trimestrul III 2025, 7,3% în trimestrul IV 2025, 5,5% în trimestrul I 2026 și 9,2% în trimestrul II 2026.”, transmite MF.

 

Redăm, în continuare, comunicatul Ministerului:

Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, dar continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din UE.

Datele publicate de Eurostat – Oficiul de statistică al Uniunii Europene, la 21 octombrie, cuprind, pe de o parte, rezultatele definitive ale anului 2025, validate în cadrul notificării privind procedura de deficit excesiv, și, pe de altă parte, date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre ale anului 2026, care pot suferi modificări la publicările următoare, până la datele finale aferente anului 2026.

Datele confirmă reducerea deficitului bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025. Noua valoare reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat de Eurostat în aprilie 2026 și confirmă amploarea efortului de consolidare fiscală realizat pe parcursul anului trecut.

Cu o reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025, într-un context în care deficitul agregat al UE s-a menținut la 3,1% din PIB.

Rezultatul reflectă în principal creșterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB (de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025), pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și al îmbunătățirii colectării, precum și temperarea creșterii cheltuielilor publice de funcționare, în paralel cu protejarea investițiilor, în special a proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR.

În același timp, datele evidențiază dimensiunea dezechilibrelor care trebuie în continuare corectate. România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, fiind urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). La nivelul Uniunii Europene, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB.

Rezultatele confirmă că procesul de consolidare fiscală produce efecte, dar și că ajustarea trebuie continuată. Reducerea deficitului nu este un obiectiv în sine, ci o condiție pentru stabilitatea financiară a României, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar necesar investițiilor și dezvoltării economice.

În același timp, agențiile internaționale de rating au evaluat evoluția execuției bugetare și estimează pentru anul 2026 deficite apropiate de obiectivul României: Moody’s – 5,8% din PIB, Fitch – 5,9% din PIB și S&P – 6,25% din PIB. Estimările Moody’s și Fitch se situează sub ținta de deficit de 6% din PIB asumată de Guvern în metodologia ESA, în timp ce prognoza S&P este ușor peste acest nivel.

Datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie includ și date trimestriale privind veniturile, cheltuielile și soldul administrației publice, în metodologia ESA 2010. Aceste date sunt diferite de execuția bugetului general consolidat în metodologia națională cash. Pentru 2026, datele ESA trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare.

Execuția bugetului general consolidat, conform metodologiei naționale, a prezentat la finele trimestrului I 2026 un deficit de 1,03% din PIB-ul anual, la șase luni un deficit de 2,0%, iar la nouă luni de 3,82% din PIB, evoluție compatibilă cu ținta de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026, în condițiile menținerii disciplinei bugetare în trimestrul IV al anului.

Datele publicate de Eurostat la 21 octombrie 2026 sunt conturile trimestriale ale administrației publice – venituri, cheltuieli și sold -, calculate de Institutul Național de Statistică în metodologia europeană ESA 2010 și transmise Eurostat, exprimate ca procent din PIB-ul trimestrial, în variantă ajustată sezonier și neajustată, cu caracter provizoriu pentru 2026.

 

Ce reprezintă indicatorul publicat de Eurostat pentru trimestrul II 2026

Indicatorul 9,2% din PIB pentru trimestrul II 2026, publicat de Eurostat, este deficitul trimestrial ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului ajustat sezonier, publicată de oficiul de statistiscă al Uniunii Europene pe baza datelor calculate de Institutul Național de Statistică.

Pe același indicator, valorile publicate de Eurostat au fost: 9,6% în trimestrul III 2024, 9,9% în trimestrul IV 2024, 9,2% în trimestrul I 2025, 7,7% în trimestrul II 2025, 7,1% în trimestrul III 2025, 7,3% în trimestrul IV 2025, 5,5% în trimestrul I 2026 și 9,2% în trimestrul II 2026.

*Sursa: Eurostat

Pe seria ajustată sezonier, media primului semestru 2026, de 7,35%, este inferioară mediei primului semestru 2025 (8,45%) și mediilor anuale din 2024 și 2025, iar trimestrul I 2026 reflectă cea mai scăzută valoare din serie. Evoluția deficitului este dată de dinamica seriei complete a indicatorului, nu de compararea a două trimestre selectate. Raportul deficit/PIB este influențat de evoluția economiei, respectiv faptul că o încetinire a creșterii PIB-ului nominal majorează raportul fără ca deficitul nominal să crească. Ajustarea sezonieră, realizată de Institutul Național de Statistică după aceeași procedură în fiecare trimestru, nu crește deficitul, ci îl redistribuie între trimestre după tiparul anilor anteriori. Pe ansamblu, seria ajustată sezonier arată un ritm de creștere al deficitului mai redus în 2026 decât în fiecare dintre ultimii doi ani.

Variația indicatorului ajustat sezonier între trimestrul I și trimestrul II 2026 reflectă fluxuri cu caracter neregulat, pe care ajustarea sezonieră le păstrează în cifră (ex. veniturile încasate concentrat la începutul anului, cum sunt impozitele pe proprietate, sunt repartizate în metodologia ESA uniform pe întregul an, ceea ce face ca profilul trimestrial al deficitului ESA să difere de cel al execuției cash). Datele trimestriale sunt provizorii și sunt revizuite la fiecare publicare, în ambele sensuri: valoarea pentru trimestrul I 2026 a fost revizuită odată cu publicarea datelor pentru trimestrul II, după cum valorile pentru trimestrele II și IV 2025 au fost revizuite în scădere față de publicările anterioare. Toate datele au fost transmise și publicate la termenele obișnuite. Prin urmare, diferența dintre indicatorii celor două trimestre reflectă în principal particularitățile calendarului investițiilor și al plăților bugetare și nu indică, în sine, o accelerare structurală a cheltuielilor publice.

În ceea ce privește cifra aferentă trimestrului II 2026 (9,2%), Ministerul Finanțelor precizează că aceasta nu reprezintă deficitul cumulat la nivelul primului semestru și nici deficitul estimat pentru întregul an 2026.

Evoluția indicatorului de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II evidențiază o creștere a deficitului trimestrial, care se analizează în contextul evoluției finanțelor publice pe ansamblul anului, fără a fi extrapolată automat asupra rezultatului bugetar anual.

Pe seria neajustată sezonier, publicată de Eurostat, trimestrele se compară cu același trimestru al anului anterior, iar cumulatul se calculează în lei și se raportează la PIB-ul anual:

*Sursa: Eurostat (gov_10q_ggnfa), 21 octombrie 2026; cumulatul semestrial și anual: calcul pe baza datelor INS (Tabelul 25) și a PIB-ului anual.

Pe seria neajustată, procentele trimestriale nu se însumează și nu se mediază, întrucât trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual. Această serie are un tipar propriu – trimestrul I înregistrează în fiecare an cel mai ridicat nivel, trimestrul II cel mai redus -, iar în 2026 cele două valori s-au apropiat: trimestrul I a înregistrat cel mai scăzut nivel din întreaga serie, iar trimestrul II un nivel superior celui obișnuit pentru această perioadă – iar deficitul semestrului s-a redus de la 3,7% din PIB în 2024 și 3,6% în 2025 la 3,4% în 2026. Astfel, pe seria brută, deficitul primului semestru este mai mic decât în fiecare dintre ultimii doi ani, iar diferența dintre cele două trimestre din 2026 ține de calendarul execuției, nu de o schimbare de tendință.

Creșterea de la 7,4% la 7,8% între cele două trimestre reflectă calendarul activității economice și bugetare, nu o tendință: trimestrul II aferent anului 2026 concentrează execuția investițiilor publice — plățile de investiții din execuția bugetară au totalizat 38,3 miliarde lei, față de 21,7 miliarde lei în trimestrul I – și plățile aferente închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, ale cărui jaloane și ținte trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, la care se adaugă fluxurile cu caracter neregulat. Pentru această serie, comparațiile relevante sunt cea cu același trimestru al anului anterior și, la nivel de semestru și de an, deficitul cumulat raportat la PIB-ul anual.

Anul 2026 este unul atipic în ceea ce privește investițiile publice. România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante, ceea ce a însemnat că o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, se realizau spre finalul anului, în trimestrele III și IV, au fost efectuate mai devreme, în primul semestru. Acest lucru a pus presiune asupra deficitului din Trimestrul II și explică o parte din evoluția indicatorilor trimestriali publicați de Eurostat, atât înainte, cât și după ajustarea sezonieră.

Seriile trimestriale publicate de Eurostat sunt statistici din sistemul conturilor naționale, care descriu poziția administrației publice în raport cu economia fiecărui trimestru, nefiind indicatori ai execuției bugetare; datele pentru anul 2026 au caracter provizoriu și pot fi revizuite la publicările următoare.

Evaluarea poziției fiscale în metodologia europeană se realizează pe ansamblul anului, la notificările din aprilie și octombrie ale anului următor, pe date validate, nu provizorii.

 

În ce constă diferența deficit cash – deficit ESA

Deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 miliarde lei, 2,0% din PIB, cu 28,8 miliarde lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective; deficitul ESA urmărește recunoașterea economică a veniturilor și cheltuielilor și include ajustări privind creanțele, obligațiile, operațiunile financiare, dobânzile, fondurile europene și entitățile clasificate în sectorul administrației publice. Diferența dintre cele două este una de metodologie de înregistrare și de calendar al fluxurilor.

Obligațiile înregistrate și neachitate fac parte din această diferență, dar reprezintă doar una dintre componente, și nu cea mai mare. În ceea ce privește investițiile, datele transmise de Institutul Național de Statistică arată că valoarea lucrărilor înregistrate pe accrual în primul semestru este de același ordin de mărime cu plățile de investiții din execuția cash; o acumulare de facturi neplătite s-ar fi reflectat într-o valoare înregistrată superioară plăților.

Cele două metodologii au, totodată, perioade de referință diferite. Execuția cash acoperă încasările și plățile dintre 1 ianuarie și 31 decembrie. În metodologia europeană, impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare, în care s-a născut obligația, astfel încât veniturile fiscale ale unui an corespund, în esență, încasărilor din februarie până în ianuarie următor, iar fiecare trimestru include încasările primei luni a trimestrului următor. De aceea, compararea trimestru cu trimestru a deficitului cash cu cel ESA pune față în față perioade diferite, fără să ofere o imagine completă a execuției bugetare.

Datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii (Eurostat le publică marcate ca atare) și fac obiectul verificărilor curente dintre Ministerul Finanțelor și Institutul Național de Statistică înaintea fiecărei transmisii. Revizuirea lor, în ambele sensuri, face parte din procesul statistic obișnuit; valorile pe componente vor fi comunicate odată cu datele pentru întregul an 2026, la notificarea din aprilie 2027.

Ministerul Finanțelor tratează cu responsabilitate evoluția deficitului ESA și necesitatea continuării consolidării fiscal-bugetare. Reducerea deficitului cash cu 28,8 miliarde lei față de primul semestru al anului trecut este reală și reflectă temperarea cheltuielilor curente și creșterea colectării. O parte din această îmbunătățire provine însă din încasări de fonduri europene, neutre în metodologia ESA, și din gestionarea calendarului plăților, care în ESA se reflectă în obligațiile înregistrate. De aceea ameliorarea în termeni ESA este graduală, iar evoluția fiscală trebuie evaluată și prin metodologia europeană, pe baza căreia se desfășoară procedura de deficit excesiv.

 

Situația financiară la zi a României

Notificarea anuală publicată de Eurostat arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB (149,7 miliarde lei), cel mai ridicat din Uniunea Europeană, față de o medie de 3,1% în UE și 3,0% în zona euro — după 9,2% în 2024 și 6,6% în 2023.

Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, de la 48,3% în 2022: o creștere de peste zece puncte procentuale în trei ani, al cărei cost se vede direct în buget — cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. România se află în procedura de deficit excesiv din 2020.

România a acumulat o serie de dezechilibre majore în mai mulți ani, succesiv, iar corecția acestora, demarată în 2025 este de durată. Ritmul deficitului, pe seria ajustată sezonier a Eurostat, a coborât de la aproape 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la 7,35% în prima jumătate a anului 2026.

 

Direcții prioritare pentru stabilitatea finanțelor la final de an

Execuția cash la nouă luni indică un deficit de 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului 2025. Încadrarea în ținta de 6,2% din PIB asumată pentru 2026 acordă trimestrului IV un spațiu de circa 2,4 puncte procentuale din PIB — aproximativ 49 de miliarde lei — într-un trimestru care concentrează istoric cele mai mari plăți ale anului; în trimestrul III, avansul față de anul trecut s-a redus deja, de la 1,6 la 1,5 puncte procentuale, deși a concentrat un volum masiv de investiții publice.

Astfel, Ministerul Finanțelor are în vedere două direcții prioritare pentru finalul de an:

• O abordare în continuare prudentă, la finalul anului, în gestionarea finanțelor publice. România trebuie să prioritizeze cheltuielile esențiale și să evite angajarea unor costuri care nu se justifică prin nevoi imediate și care pot fi amânate. În intervalul rămas din 2026 singura pârghie care produce efecte în acest an este reducerea cheltuielilor, iar efectul acesteia scade cu fiecare săptămână de întârziere. De aceea rectificarea bugetară este un obiectiv prioritar: aceasta trebuie să reducă cheltuielile care nu sunt necesare și să concentreze resursele pentru investițiile în curs și funcționarea esențială a statului. Investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde lei la nouă luni, cu 25,2 miliarde lei peste nivelul de anul trecut, în mare parte din fonduri europene.
• Atingerea țintei de 6,2% înseamnă parcurgerea a aproximativ jumătate din parcursul de la deficitul de 9,2% din 2024 la pragul de 3% din PIB. Cealaltă jumătate va fi parcursă în anii următori, iar fiecare an în care corecția întârzie se plătește în dobânzi.

Ministerul Finanțelor susține prezentarea transparentă a componentelor care explică diferența dintre cele două metodologii, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, pe măsură ce datele statistice sunt validate și detaliate. Caracterul provizoriu al datelor trimestriale nu reduce importanța monitorizării lor, dar impune prudență în formularea concluziilor definitive.

România a realizat cea mai semnificativă ajustare fiscală din UE în perioada 2025-august 2026, însă datele trimestriale din 2026 arată că procesul de consolidare nu este încheiat și trebuie evaluat riguros, transparent și fără confuzii între metodologiile statistice.

Disciplina bugetară presupune atât controlul plăților și al angajamentelor, cât și reflectarea corectă și transparentă a tuturor obligațiilor statului.