Ministerul Finanţelor, singurul care a supus consultării publice toate proiectele adoptate în ultimele 12 luni – studiu

În acest clasament urmează: Ministerul Apărării Naţionale, care a supus în proporţie de 89% proiectele dezbaterii (din cele 71 de proiecte adoptate, 63 au fost supuse dezbaterii publice), Ministerul Afacerilor Interne cu un procent de 86% (43 de proiecte din totalul de 50 au fost supuse dezbaterii publice), Ministerul pentru Societatea Informaţională (80%), Ministerul Justiţiei (79%), Ministerul Agriculturii (77%), Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (73%), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (73%) şi Ministerul Afacerilor Externe (67%).

Pe de altă parte, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a supus consultării publice doar 29 din cele 68 de proiecte adoptate (43%), iar Ministerul Fondurilor Europene a supus consultării doar cinci din cele 24 de proiecte (21%). Nu au oferit date Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii.

La cele 498 de proiecte supuse consultării publice de către ministere au fost formulate un număr total de 1.860 de opinii, cea mai mare parte dintre acestea (1.151) fiind transmise Ministerului Finanţelor Publice. Totodată, au existat 50 de dezbateri publice iniţiate la cererea organizaţiilor societăţii civile, dintre care 35 au avut loc la nivel central, iar 15 la nivel local.

Conform răspunsurilor oferite de autorităţile locale, în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 s-au supus consultării publice toate proiectele de acte normative, în timp ce în sectorul 4 nu a fost supus procesului de consultare publică niciun proiect de act normativ.

În ceea ce priveşte autorităţile locale din ţară, primăriile din Sibiu, Bistriţa Năsăud, Bacău şi Brăila au supus în proporţie de 100% proiectele adoptate consultării publice. La polul opus s-au aflat Alba (9%), Timiş (9%), Covasna (8,5%), Braşov (8%), Argeş (9%), Galaţi (2%), Vaslui (0%).

Rezultatele cercetării ‘M-am decis să mă implic’ evidenţiază concluziile monitorizării aplicării Legii 52/2003 republicată în 2013 privind transparenţa decizională a autorităţilor publice. La monitorizare au participat 220 de cetăţeni şi reprezentanţi ai societăţii civile, care au transmis primăriilor de municipii şi ministerelor solicitări de informaţii privind activitatea decizională, lunar, în perioada februarie 2015-februarie 2016.

‘În România există două legi absolut extraordinare care sunt instrumente în mâna cetăţeanului, a societăţii. Una este 544/2001, privind accesul la informaţiile publice, prin care orice cetăţean are dreptul să pună orice întrebare decidentului public, care să aibă un singur numitor comun: banul public. (…) A doua lege extraordinară este 52/2003 a transparenţei deciziilor administrative, care spune că orice fel de cetăţean şi organizaţie au dreptul să ceară unei entităţi – CL, CJ, minister – organizarea unei dezbateri publice pe proiectul de act normativ care e în dezbatere’, a declarat preşedintele Academiei de Advocacy, Radu Nicosevici, în cadrul evenimentului ‘Transparenţa decizională – un joc în doi’, care a avut loc, marţi, la Facultatea de Litere.