Ministerul Mediului vine cu explicații după ce liderul senatorilor AUR a acuzat instituția că a acordat preferențial un contract unui consorțiu de firme și a cerut intervenția Curții de Conturi

Astăzi, liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu a postat pe pagina sa de Facebook un text în care acuză Ministerul Mediului că a atribuit unui consorțiu de firme realizarea Strategiei pentru biodiversitate, deși are în subordine o instituție care face exact acest lucru. Licerul AUR a cerut și intervenția Curții de Conturi, deși s-a arătat foarte sceptic că se va întâmpla acest lucru.

La foarte scurt după publicarea știrii privind acuzele formulate de Peiu, MMAP ne-a transmis comunicatul în care explica sistuația.

Potrivit instituției, finanțarea contractului a fost asigurată din Fondul pentru Mediu, instrument creat tocmai pentru susținerea proiectelor și programelor de protecție a mediului și pentru îndeplinirea obiectivelor europene în domeniu. OUG nr. 196/2005 include expres printre destinațiile Fondului realizarea de monitorizări, studii și cercetări care decurg din acorduri internaționale, directive europene și reglementări naționale. Elaborarea unui document strategic național în domeniul biodiversității reprezintă una dintre utilizările prevăzute explicit de lege pentru acești bani.

Cadrul multianual de finanțare a studiilor necesare îndeplinirii obligațiilor europene și internaționale a fost actualizat în 2021, iar studiul pentru elaborarea Strategiei a fost introdus explicit în legislație. Astfel, Guvernul României a aprobat încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei, cu mai mult de trei ani înaintea semnării contractului.

„O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a declarat Diana Buzoianu în cmunicay, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Instituția mai susține și că suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, nu simpla redactare a unui text. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele sale, starea biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ și instituțional, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare, obiectivele naționale și Planul de acțiune. Strategia publicată reprezintă Activitatea 8 a contractului.

„Spre comparație, vechea strategie, aprobată în 2013 pentru intervalul 2014-2020, a fost finanțată printr-un proiect UNDP/GEF de 460.000 dolari. Astfel, elaborarea strategiilor naționale cu sprijinul experților, cercetătorilor și partenerilor externi reprezintă o practică instituțională consacrată, aplicată inclusiv pentru strategia precedentă. Conform Regulamentului de organizare și funcționare al MMAP, este prevăzută expres solicitarea de studii și cercetări pentru fundamentarea politicilor publice și strategiilor”, se menționează în cmunicat.

Ministerul precizează că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați care se ocupă de biodiversitate, repartizați între Serviciul Biodiversitate și Biosecuritate și Compartimentul Arii Naturale Protejate. Acești specialiști gestionează simultan legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, CITES, speciile protejate, biosecuritatea, ariile naturale protejate, fondul cinegetic, petițiile și numeroase proiecte de acte normative.

Din perspectiva instituției, o strategie națională serioasă presupune expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice, analize juridice, indicatori, studii și consultarea sectoarelor economice. Direcția Biodiversitate îndeplinește rolul de coordonator al politicii publice, iar experții contractați furnizează suportul științific și tehnic prevăzut chiar de regulamentul ministerului. Datele privind biodiversitatea provin din rețele de monitorizare, instituții publice, ANMAP, ARBDD, universități, institute de cercetare, administratorii ariilor protejate și baze de date europene și internaționale.

MMAP menționează că asumarea și coorodonarea Strategiei au aparținut în fiecare etapă înstituției, nu unor ,,firme private” așa cum susține AUR. Ministerul susține și că a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit.

„Cronologia documentului arată amploarea verificărilor și consultărilor:

– Contractul a fost semnat la 11 septembrie 2025.
– Prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026.
– În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente.
– Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026.
– Versiunea revizuită este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire.
– Consultarea publică a început la 8 mai 2026.
– Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al MMAP pentru fiecare dintre ele. Mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului.
– Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii pentru eliminarea riscului generat de demersul PSD în instanță, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026.

Contractul a avut exact destinația înscrisă în titlul său: elaborarea studiului pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2030″, se încheie comunicatul MMAP.