Ministerul Turismului desfiinţează birourile de promovare externă, toţi angajaţii vor fi rechemaţi în ţară

Economica.net
03 05. 2017
tourists_72616500

Actualele birouri de promovare din străinătate vor fi desfiinţate, urmând ca în 90 de zile angajaţii acestora să fie rechemaţi de la post.

Cel mai probabil, birourile de promovare turistică externă vor funcţiona în viitor la sediile misiunilor diplomatice.

„Necesitatea desfiinţării birourilor externe ale Ministerului Turismului şi regândirii modului de reprezentare turistică pe plan international a României este dată atât de analizele interne făcute de la preluarea mandatului de către Ministrul Mircea-Titus Dobre, cât şi de datele relevate de raportul Curţii de Conturi privind activitatea fostului ANT în 2015”, arată un comunicat emis miercuri de minister.

Instituţia de control a constatat nereguli grave în privinţa modului de funcţionare a birourilor de promovare externă şi a cheltuirii banilor publici.

Ministrul Turismului a decis să schimbe semnificativ modul de organizare a activităţii de reprezentare a României în domeniul promovării turistice a ţării noastre în străinătate.

În cele 90 de zile, Ministerul Turismului, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Muncii, vor elabora un statut al angajaţilor din reprezentanţele de promovare turistică externe şi un regulament de concurs, în baza căruia să fie ocupate aceste posturi.

„Viitorii angajaţi externi vor avea un mandat de patru ani, evitându-se astfel situaţia de angajaţi pe perioadă nedeterminată ai acestor birouri (SUA – 23 ani, Austria – 17 ani, Rusia – 16 ani, Germania – 12 ani, Franţa şi Italia– 10 ani, Polonia – 8 ani, Anglia – 5 ani), fără un control real al activităţii lor şi fără o imagine clară a eficienţei la post”, arată Ministerul Turismului.

Ministerul precizează că se doreşte ca promovarea României pe pieţele externe să fie făcută corect, coerent şi eficient.

„Astfel, reprezentanţii din cadrul birourilor de promovare turistică a României vor beneficia de autonomie administrativă, dar activitatea lor fi coordonată de şefii misiunilor diplomatice din ţările în care se va considera necesară prezenţa instituţională a Ministerului Turismului. De asemenea, Ministerul Turismului va decide relocarea unor birouri de promovare turistică în ţări care pot fi furnizoare de turişti pentru România (de exemplu, ţările scandinave şi Benelux), dar numărul total al reprezentanţelor externe va rămâne de 14”, precizează ministerul.

Pentru optimizarea cheltuielilor, Ministerul Turismului va analiza cu MAE oportunitatea găzduirii unor birouri de promovare turistică externă la sediile misiunilor diplomatice.

„Actualii reprezentanţi de la birourile externe vor fi rechemaţi în ţară şi vor avea statutul de angajaţi ai Ministerului Turismului, având posibilitatea de a participa la concursul organizat pe parcursul acestui an”, sus’ine ministerul.

Ministerul Turismului acuză că birourile de promovare externă au funcţionat pe bugete create artificial, „după bunul plac al reprezentanţilor din cadrul acestor birouri de promovare”, fără a exista un control minimal asupra justeţei sumelor avansate drept cheltuieli.

Astfel, nu a existat un plafon maxim al cheltuielilor pentru chirie, ci a fost doar o condiţie referitoare la suprafaţa admisă, care, conform raportului Curţii de Conturi, nici aceasta nu a fost respectată de unii angajaţi ai acestor birouri.

Ministerul a descoperit discrepanţe majore la chiriile pentru birouri şi locuinţele angajaţilor între reprezentanţe din ţări comparabile ca nivel de trai, sumele variind între 1.347 euro şi 5.357 euro/ lună, astfel că peste 70% din bugetul alocat birourilor externe reprezintă cheltuieli cu chiriile.

„Unele reprezentanţe nu au prezentat, la solicitarea conducerii instituţiei, contractele de închiriere a spaţiilor sau anexele la acestea pentru prelungirea duratei lor”, arată Ministerul Turismului.

De asemenea, o parte importantă a cheltuielilor făcute de reprezentanţele externe ale Ministerului Turismului nu a fost înregistrată în contabilitatea instituţiei, făcându-se deconturi fără documente justificative în valoare totală de peste 500.000 euro, susţine ministerul.