Acesta a condus marţi delegaţia României la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AgriFish), desfăşurat la Bruxelles.
„Discuţiile de astăzi au evidenţiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creşterea costurilor de producţie, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului şi îngrăşămintelor, perturbările de pe piaţa laptelui şi fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii şi competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producţia de îngrăşăminte autohtonă. Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, potrivit unui comunicat al MADR.
Principalul punct de pe agenda discuţiilor miniştrilor a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrăşăminte şi de preţurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acţiune pentru fertilizanţi. Totodată, miniştrii au analizat aspecte privind comerţul agricol, evoluţiile recente din domeniu şi dificultăţile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.
În cadrul discuţiilor, Tanczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităţilor agricole precum şi efectele negative economice şi sociale asociate.
Referindu-se la evoluţiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultăţile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui şi ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE – Mercosur trebuie monitorizată cu atenţie, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii.
„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată şi la nivelul pieţelor naţionale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate şi pot afecta în mod disproporţionat anumite state vulnerabile. UE trebuie să acţioneze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate şi să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenţia”, a spus Tanczos Barna, la reuniunea AgriFish.
În cadrul discuţiilor, alături de alte state, România a solicitat Comisiei soluţii concrete şi mobilizarea imediată a rezervei agricole şi pentru susţinerea fermierilor români, aflaţi într-o situaţie extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegaţia României a susţinut sprijinirea fermierilor afectaţi de fenomene climatice extreme.
Agenda reuniunii Consiliului Agricultură şi Pescuit a inclus şi discuţii privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creşterea semnificativă a populaţiei acestei specii şi impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023-2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum şi gestionarea durabilă a pădurilor.