Ministrul Economiei: Fabricile de armament cu datoriile istorice şterse trebuie să înregistreze profit

Constantin Niţă, care a vizitat joi Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme Cugir, a afirmat că cele două unităţi trebuie să lucreze pe profit.

‘Dacă cineva îşi imaginează că noi am anulat aceste datorii ca ele să fie înapoi repuse în bilanţuri începând de anul viitor se înşeală. Nu vor face pace bună cu mine dacă nu vor obţine profit. Au această sarcină cele două conduceri, pentru că datoriile cele mai mari din cele 1,1 miliarde de lei anulate (la nivel naţional – n.r.), respectiv 550 de milioane de lei sunt la cele două fabrici, deci jumătate. Ceea ce presupune măcar o minimă decenţă ca după ce s-au anulat aceste datorii să-şi ia toate măsurile pentru a putea să producă pe profit’, a declarat ministrul Economiei.

Constantin Niţă a afirmat că cele două fabrici de armament din Cugir au primit astfel ‘o gură de oxigen’ şi posibilitatea să lucreze pe profit.

‘Nu vom putea ca la infinit să ştergem datoriile şi unii tot să le facă. Asta nu mai merge şi vreau să fiu foarte clar aici şi transmit un mesaj foarte clar şi managementului şi opiniei publice. Nu mai putem accepta să mergem pe ineficienţă economică şi cu bilanţuri negative. Deci, la sfârşitul anului, managementul trebuie să prezinte că are un bilanţ pozitiv’, a declarat demnitarul.

El a subliniat că cele două conduceri au sarcină să-şi optimizeze costurile în aşa fel încât la sfârşitul anului să arate că au scos fabricile pe profit, fie şi de un leu.

Întrebat dacă ar putea să fie introdus management privat, Niţă a răspuns că e posibil şi acest lucru. ‘De ce nu? Vom trece pe aplicarea OG 109 şi la industria de apărare, în cazul în care lucrurile nu evoluează mai bine după ştergerea datoriilor’, a declarat ministrul.

Constantin Niţă a menţionat că cele două unităţi sunt acoperite cu comenzi aproape sută la sută şi că, mai mult decât atât, este nevoie de forţă de muncă suplimentară, mai ales la Uzina Mecanică.

‘Probabil că vom introduce în guvern un memorandum pentru aprobarea a încă o sută de locuri de muncă la UM Cugir’, a declarat ministrul Niţă.

El a subliniat că este posibil ca fabricile să mai primească ceva contracte externe, plus ceea ce va comanda Ministerul Apărării după operaţiunea de rectificare a bugetului.

Întrebat dacă se ia în calcul unificarea celor două fabrici de armament, separate în 2004, Constantin Niţă a răspuns afirmativ. ‘Şi eu cred că trebuie unificate. Am avut o discuţie cu directorul general de la Romarm pe această chestiune şi va trebui să studiem lucrurile acestea cât de curând’, a conchis ministrul Economiei.

La UM Cugir, care are peste o mie de angajaţi, se fabrică muniţie, mitraliere, armament de infanterie (pistol semiautomat şi pistol mitralieră), accesorii, piese de schimb şi consumabile. Fabrica de Arme produce o gamă diversificată de calibre, armament de infanterie destinat înzestrării trupelor armate, a celor de pază şi ordine, trupelor cu destinaţii speciale, cât şi arme de vânătoare. De la această fabrică se exportă mai mult pe piaţa americană (produse civile), dar şi pe piaţa europeană, atât pentru armată, cât şi pentru zona civilă. Numărul angajaţilor este în prezent de circa 700.

Uzina din Cugir a fost înfiinţată în 1799, în timpul Imperiului Habsburgic, sub denumirea de Fabrica de Fier şi Oţel.

Înainte de 1989, la fabrica din Cugir lucrau peste 20.000 de oameni, iar comenzile externe de armament au adus miliarde de dolari la bugetul de stat. De altfel, Cugirul era înainte de 1989 localitatea din România cu cel mai mare număr de autoturisme pe cap de locuitor, nivelul de viaţă fiind aici foarte ridicat.