Ministrul Energiei: Am cerut tuturor companiilor să orienteze peste 20% din buget spre investiţii

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că a cerut tuturor companiilor unde ministerul are reprezentanţi în Consiliile de Administraţie, chiar şi celor unde statul nu este acţionar majoritar, să direcţioneze către investiţii cel puţin 20% din bugetul pentru acest an.
Economica.net - mie, 15 mart. 2017, 15:03
Ministrul Energiei: Am cerut tuturor companiilor să orienteze peste 20% din buget spre investiţii

El a adăugat că o parte importantă din banii din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va merge către investiţii în sectorul energetic. Aceasta în condiţiile care, în anumite zone, se lucrează cu tehnologii învechite şi depăşite moral, cu consumuri şi costuri de exploatare foarte mari.

În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, ministrul a arătat că există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piaţa gazelor după 1 aprilie. ‘Cert este că liberalizarea preţului de achiziţie al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, şi aici toţi cei implicaţi în discuţii sunt de acord’, a spus ministrul. Petcu a adăugat că în acest moment, OUG 64/2016, care prevede liberalizarea preţului gazelor de producţie internă de la 1 aprilie, este încă în dezbatere parlamentară şi aşteaptă poziţia Parlamentului, iar, dacă vor exista observaţii, acestea vor fi analizate la nivelul Guvernului.

Ministrul Energiei a vorbit şi despre stadiul proiectului privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, în parteneriat cu compania chineză CGN, precum şi despre alte posibile investiţii chineze în România. Totodată, Petcu s-a referit, în interviu, şi la relaţiile României cu Rusia din sectorul gazelor naturale.

Cum aţi descrie situaţia actuală a sistemului energetic naţional (SEN)? Care sunt punctele forte şi care sunt punctele slabe?

Toma Petcu: Categoric, diversitatea şi echilibrul mixului energetic din România sunt, de departe, punctele forte ale SEN şi, aş zice, chiar un diferenţiator puternic al României în regiune. România are suficiente capacităţi de producţie pentru a acoperi consumul de energie, dar şi pentru a trimite peste graniţe, în mod constant, cantităţi importante. Un asemenea ansamblu energetic este, fără discuţie, un atu naţional şi regional.

În plus, avem o piaţă a energiei electrice liberalizată 100% pentru consumatorii industriali, urmând ca, până la sfârşitul acestui an, acelaşi lucru să se întâmple şi pentru consumatorii casnici. Suntem cuplaţi cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, ceea ce reprezintă un alt avantaj pentru consumatori, fiindcă au posibilitatea să cumpere cea mai ieftină energie.

Privind însă din zona pragmatică, sectorului energetic din România i-a lipsit ofensivă investiţiilor! Lucrăm, în anumite zone, cu tehnologii învechite şi depăşite moral, cu consumuri şi costuri de exploatare mari. În plus, chiar şi în grupurile energetice în care au fost făcute modernizări, randamentul este mult mai slab decât acolo unde se folosesc tehnologii de ultima generaţie.

De aceea, oricât de robust poate părea sistemul astăzi, pe atât de vulnerabil poate deveni în viitor, mai ales că perspectiva noului pachet energetic, pe care Uniunea Europeană îl dezbate, este cel puţin îngrijorător pentru România. Dacă va fi adoptat în forma actuală, impactul acestuia se va resimţi în mod special asupra sectorului de producţie pe cărbune, cel care s-a dovedit, de fiecare dată, indispensabil pentru România, în perioadele cu consumuri mari.

Cred că în perioada următoare ţară noastră trebuie să pledeze cu voce puternică în forurile europene pentru libertatea fiecărui stat în parte în a-şi decide mixul energetic în funcţie de resursele naţionale, dar şi să analizeze cu mult mai multă aplecare oportunitatea creării unei pieţe de capacităţi pentru acest sector.

 Ce se va întâmplă cu certitudine în acest an în sectorul energetic? Cum aveţi de gând să stimulaţi lipsa acută de investiţii în acest domeniu?

Toma Petcu: M-aş referi în mod special la ceea ce am pus pe roate în primele 60 de zile de mandat. Am reuşit să deblocăm proiectul BRUA şi, prin aceasta, să salvăm cel puţin 180 de milioane de euro, bani europeni. Miza proiectului este uriaşă: diversificarea surselor de gaze naturale pentru România. Când am preluat ministerul, autorizaţia de construire nu putea fi eliberată şi asta ne-ar fi costat mult: pierderea fondurilor europene, amânarea lucrărilor şi pierderea ritmului faţă de statele implicate în proiect: Bulgaria, Austria şi Ungaria. Am emis autorizaţia după ce am creat o structură specială în acest sens, astfel că anul acesta o să vedeţi în teren demararea lucrărilor la gazoductul BRUA.

Apoi, am depăşit impasul în care se aflau negocierile cu compania chineză CGN privind investiţiile la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Aceste negocieri durează deja de aproape trei ani şi le-am găsit într-un stadiu destul de îndepărtat de finalizarea Acordului Investitorilor şi a Actului Constitutiv al Societăţii de proiect. Ne dorim această investiţie şi ne-o dorim cât mai curând, însă doar în măsura în care înţelegerea cu partenerii chinezi este în total acord cu interesul statului român. Din întâlnirea pe care am avut-o la minister au rezultat două aspecte, ambele la fel de importante şi încurajatoare pentru mersul viitor al negocierilor : 1. agrearea unui calendar intens de negocieri în perioada următoare şi 2. mai multă flexibilitate a partenerilor chinezi în punctele care au întârziat negocierile.

Tot în acest interval scurt de timp am găsit soluţia bugetară pentru extinderea fronturilor de lucru la Complexul Energetic Oltenia la carierele Jilţ Sud şi Roşia. Ştiţi prea bine că fronturile active de la CEO nu pot asigura necesarul de lignit pentru funcţionarea la capacitate maximă a centralelor. De altfel, Complexul Energetic Oltenia a făcut o solicitare punctuală pe cele două cariere încă din 2015. Din păcate, sumele nu au fost puse la dispoziţie de Guvernul anterior, astfel că s-a întârziat mult acest proces. Am bugetat banii pentru anul acesta, ceea ce înseamnă că 3,2 milioane de euro vor ajunge în curând la CE Oltenia.

Sumele sunt extrem de importante pentru că, imediat după operaţionalizarea fronturilor, CEO îşi va dubla, practic, capacitatea de producţie de lignit, cele două cariere având un potenţial de circa 4 milioane de tone pe an. Tot pentru CE Oltenia avem pregătite pentru al doilea trimestru al anului şi sumele programate prin Planul Naţional de Investiţii pentru decontarea lucrărilor de modernizare realizate la Rovinari şi Işalniţa: pentru prima lucrare valoarea finanţării nerambursabile este de 61,3 milioane de lei, iar pentru a doua de 33,5 milioane de lei. Aceste cereri de rambursare se află în curs de analizare şi verificare în vederea acordării finanţării nerambursabile din contul PNI.

Şi pentru că vorbeam mai devreme despre importanţa capitalului străin investit în România, şi la CEO este un astfel de proiect în lucru, în parteneriat cu compania chineză China Huadian Corporation. Şi aici negocierile au pierdut din ritm deşi proiectul este atât de necesar pentru România. Vrem să accelerăm discuţiile legate de această investiţie într-o termocentrală de 500 MW, care va folosi cărbunele indigen, o resursă pe care România o are în cantităţi suficiente. I-am invitat la Bucureşti pe partenerii chinezi pentru a avea o discuţie tehnică la sediul Ministerului Energiei. Partea chineză a acceptat invitaţia, astfel că urmează să stabilim împreună data concretă a întâlnirii.

Tot prin bugetul aprobat am hotărât finalizarea hidrocentralei de la Răstolniţa, un proiect început încă din 1989. Investiţiile în această capacitate nouă au fost eşalonate în prea mulţi ani, peste 20. Suntem în punctul în care hidrocentrala este mult prea avansată pentru a nu fi finalizată. Aceasta este construită în proporţie de peste 90% şi, deşi costurile ei totale, de circa 1,5 miliarde de lei, pot fi considerate ridicate, apreciem că orice aport de putere în sistem este binevenit. În plus, energia care va fi produsă de această centrală este una flexibilă şi curată.

Totodată, suntem preocupaţi şi de partea de stocare a gazelor, extrem de importantă pentru asigurarea securităţii în aprovizionare. Am avut o discuţie cu directorul Romgaz pentru a dezvolta noi capacităţi de stocare a gazelor, în care să înmagazinăm resurse pe timpul verii, când preţurile sunt scăzute, şi să le consumăm pe perioada iernii, când preţurile pieţei ating valori mai mari. Suntem în faza procedurilor derulate de Romgaz pentru realizarea studiului de fezabilitate ce vizează construcţia unui nou depozit subteran, în zona Moldovei. Totodată, intenţionăm continuarea investiţiilor la depozitul Sărmăşel, în vederea creşterii capacităţii de înmagazinare de la 900 milioane metri cubi la 1,55 miliarde metri cubi/ciclu. Această investiţie îşi va arăta importanţa, dincolo de creşterea securităţii în alimentare a consumatorilor din România, şi în momentul în care BRUA va fi funcţională, ca staţie de back-up pentru conducta care va lega Marea Neagră de Ungaria.

Apoi, suntem în curs de deblocare a celei de-a două tranşe din ajutorul de salvare al Companiei Naţionale a Uraniului, în valoare de 14,8 milioane de lei. Aici, după cum bine ştiţi, avem o situaţie destul de dificilă, compania înregistrând mari probleme economico-financiare ca urmare a rezilierii de către Nuclearelectrica a contractului de achiziţie de uraniu de la CNU. România nu-şi permite să îngroape o asemenea companie, ca atare suntem într-un proces de analiză a variantelor pe care le putem adopta pentru a face acest sector competitiv. Este singurul producător de dioxid de uraniu din Europa şi avem toate motivele să identificăm soluţii de salvare a companiei.

În paralel, am discutat cu premierul Sorin Grindeanu despre verificarea de către Corpul de Control al Premierului a modului în care s-au petrecut lucrurile anul trecut, dar şi a felului în care s-au derulat procedurile de achiziţie prin care compania canadiană a fost declarată câştigătoare. În opinia mea, anul trecut au lipsit deciziile cu privire la eficientizarea CNU, măsuri de restructurare a sectorului uraniu astfel încât să se asigure continuarea ciclului nuclear integrat în România, componentă strategică a securităţii energetice a României.

Care este soluţia pe care o vedeţi pentru situaţia rezervelor de apă grea din custodia RAAN?

Toma Petcu: Aceasta este o altă situaţie căreia a trebuit să-i găsim urgent o soluţie viabilă. Administratorul judiciar a atenţionat ministerul încă de anul trecut că, începând cu finalul lunii martie 2017, nu va mai putea asigura managementul rezervei. S-a întârziat soluţia, aşa că a trebuit să o identificăm noi, într-un termen scurt. În curând vom promova pe ordinea şedinţei de Guvern un memorandum prin care vom crea o nouă structură, care să asigure păstrarea în timp a calităţilor acestei rezerve şi care va avea şi un buget în acest sens.

Desigur, avem în lucru un întreg plan de măsuri. Sectorul energetic nu poate fi planificat pe termen scurt. Riscurile ar fi mult prea mari. Gândim măsuri care să ne pregătească piaţă pentru schimbările preconizate la nivel european în acest sector.

Mă întrebaţi şi despre cum putem stimula investiţiile în sectorul energetic. Am vorbit deja despre cum am planificat şi orientat bugetul de stat spre investiţii, dar şi cum, prin demersuri diplomatice şi economice, încercăm accelerarea unor investiţii cu parteneri străini. În completare, este nevoie şi de aportul companiilor. Iar aici am cerut tuturor companiilor, inclusiv acelora în care statul nu este acţionar majoritar, dar are reprezentanţi în Consiliile de Administraţie, ca cel puţin 20% din bugetele pentru anul 2017 să fie orientate spre investiţii. Nu voi semna bugete de venituri şi cheltuieli în care sumele care merg în investiţii nu vor creşte.

Apoi, Ministerul Energiei face parte din grupul de lucru pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Ne vom asigura ca o parte importantă din fondurile FSDI să fie investite în sectorul energetic.

Cum vedeţi reorganizarea producţiei de energie? Credeţi că este necesar că producătorii de energie să utilizeze un mix de resurse, nu doar una singură? De ce?

Toma Petcu: Este o temă veche, dar care rămâne la fel de actuală. E foarte adevărat că există discrepanţe semnificative de costuri între producătorii mono-sursă din România. Suntem foarte deschişi la eventuale iniţiative ale producătorilor de energie de a investi şi în alte soluţii de generare a electricităţii, dacă analizele arată că astfel de investiţii pot fi rentabile şi eficiente. Prioritatea este continuarea proiectelor aflate în derulare, soluţii pentru companiile aflate în dificultate şi identificarea de noi oportunităţi pentru acestea.

 Este pregătită piaţă gazelor pentru liberalizare? Ce se va întâmplă concret de la 1 aprilie?

Toma Petcu: Există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piaţa gazelor naturale după momentul 1 aprilie 2017. Este, într-adevăr, o schimbare, şi, ca de fiecare dată când lucrurile se schimbă, există opinii pro şi contra. Ceea ce este cert este că liberalizarea preţului de achiziţie al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, şi aici toţi cei implicaţi în discuţii sunt de acord.

România a făcut destul de multe progrese pentru a pregăti acest moment, eliminând de facto restricţiile la exportul gazelor şi creând cadrul pentru instituirea unui mecanism de tranzacţionare a gazelor pe pieţe centralizate, asumându-şi inclusiv angajamente europene în acest sens.

În acest moment, OUG 64/2016 este încă în dezbatere parlamentară, mai exact la Comisia de Servicii şi Industrii din Camera Deputaţilor. În cadrul şedinţelor comisiei, la care Ministerul Energiei a fost prezent pentru susţinerea punctului de vedere al Guvernului pe această tema, au fost formulate mai multe observaţii pertinente. Aşadar, aşteptăm poziţia Parlamentului şi dacă sunt eventuale observaţii le vom analiza la nivelul Guvernului.

Am încredere că dimensiunea acestei dezbateri este exact ceea ce trebuie într-un astfel de moment, pentru a ne asigura că procesul liberalizării va avea efectele scontate, în primul rând pentru populaţie, dar şi pentru operatorii din sectorul producerii, distribuţiei şi furnizării gazelor naturale.

Cum va arăta piaţa românească a gazelor în anul 2020 şi cât de sigure sunt resursele din Marea Neagră?

Toma Petcu: Eu cred că România are potenţialul să ofere măcar o parte din răspunsurile la actualele provocări legate de securitatea energetică europeană. La orizontul anului 2020, România are şanse reale să fie un furnizor de securitate energetică în regiune şi să contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în acest domeniu.

Îmi doresc ca, până în anul 2020, piaţa gazelor naturale din România să fi parcurs deja etape importante în procesul de integrare în piaţa unică europeană de energie. Mă refer la dezvoltarea proiectelor care să asigure diversificarea surselor de aprovizionare precum finalizarea BRUA, extinderea capacităţilor de transport cu flux bidirectional pe direcţia Arad-Szeged şi Giurgiu-Ruse şi la modernizarea infrastructurii de transport şi a capacităţilor de înmagazinare, care vor asigura o mai mare flexibilitate a fluxului de gaze naturale în piaţa din ţară noastră. Sunt luate în calcul şi noi depozite de gaze naturale, care vor contribui suplimentar la securitatea energetică naţională şi la predictibilitatea preţului gazelor naturale.

Marea Neagră va putea juca, la orizontul 2020, un rol central în piaţa de gaze naturale, în primul rând naţională, dar şi regională, prin prisma rezervelor noi de gaze naturale de acolo. O apreciere cât mai precisă a acelor rezerve ar putea veni din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). În momentul în care ANRM va aproba declaraţia de descoperire de zăcământ comercial, vom avea acces şi la informaţiile privind volumul de rezerve exploatabile comercial, dar şi la posibilele volume disponibile pentru export.

Care va fi politica de colaborare cu Rusia în sectorul energetic?

Toma Petcu: România este una dintre ţările europene cu cea mai redusă dependenţă de importul de gaze din Federaţia Rusă. Anul trecut am asigurat consumul în proporţie de 90% din producţia internă. Cifrele la importul de gaze cresc timp de câteva luni, în sezonul de iarnă, pe fondul consumurilor mai mari. Anul acesta colaborarea cu Federaţia Rusă a fost una foarte bună: am primit cantităţile solicitate la preţurile convenite.

Pe de altă parte, este foarte adevărat că în situaţia unui singur furnizor de gaze, indiferent din ce ţară provine, nu poţi avea siguranţă totală în aprovizionarea cu energie. De aceea, există o mare aplecare şi preocupare naturală a mai multor state europene, inclusiv a României, în a reduce dependenţa de un singur furnizor, mai ales că ne apropiem de momentul 2019, când expiră contractul dintre Gazprom şi Naftogaz prin care gazele ruseşti ajung în Europa. În acest sens, ne-am propus o serie de proiecte strategice de anvergură, cum este interconectorul european BRUA sau dezvoltarea pe teritoriul ţării a unui culoar de transport pentru preluarea gazelor din Marea Neagră. Prin acestea, România va avea acces la mai multe surse de gaze şi implicit o putere de negociere mai mare pentru obţinerea unor preţuri cât mai bune pentru toţi consumatorii.

Dincolo de progresele europene obţinute şi proiectele energetice planificate pentru a reduce dependenţa de un singur furnizor, fără îndoială Federaţia Rusă va rămâne un partener energetic important al Europei, după cum şi Europa va rămâne pentru Rusia o piaţă importantă pentru exporturile de gaze.

Dar în ceea ce priveşte relaţiile cu Republica Moldova?

Toma Petcu: În privinţa relaţiilor cu Republica Moldova, vom continua parteneriatul semnat de ţările noastre din care poate rezulta o dublă legătură energetică între Bucureşti şi Chişinău. Ne preocupă, de exemplu, prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni până în capitala Republicii Moldova, iar pe teritoriul României – până la Oneşti. În plus, companiile româneşti în care statul este acţionar important analizează, în prezent, diferite proiecte moldoveneşti în care se pot implica. La recenta sa vizită la Bucureşti, vicepremierului Republicii Moldova, Octavian Calmîc, care este şi ministru al Economiei, ne-a anunţat că Guvernul de la Chişinău ia în calcul eventuale privatizări ale unor societăţi energetice moldoveneşti de stat cu companii româneşti.

Ce soluţii aveţi pentru rezolvarea problemelor din sectorul energiei termice?

Toma Petcu: Cred că sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, cel puţin pentru localităţile cu peste 100.000 de locuitori, sunt preferabile încălzirii individuale. Înainte de 1990, existau circa 325 de sisteme centralizate de alimentare cu căldură, iar astăzi mai sunt numai 64, consumatorii casnici alegând în continuare să se debranşeze. Dintre cele 64 de sisteme centralizate, circa 90% se află deja sub controlul autorităţilor locale.

Consumatorii casnici sunt, acum, principalii clienţi ai serviciului centralizat de furnizare a energiei termice, o schimbare majoră faţă de 1990, când industria era principalul beneficiar. Dar, dispărând multe obiective industriale din marile oraşe, sistemele centralizate de transport şi distribuţie ale agentului termic au ajuns supradimensionate.

Pe de altă parte, în ultimii 27 de ani, s-a investit foarte puţin în aceste sisteme. Evident că, în aceste condiţii, conductele sparte, echipamentele uzate fizic şi moral conduc la pierderi importante de agent termic. Iar consumatorii nu sunt dispuşi să plătească pierderile altora. Şi nici nu trebuie să o facă.

Acest sector are nevoie de investiţii masive. Sistemele publice de agent termic trebuie redimensionate, pentru că păstrarea lor la dimensiunile actuale nu rezolvă nicio problemă. De exemplu, ELCEN, cel mai mare producător de energie termică din România este într-o astfel de situaţie. În acest caz considerăm că o soluţie de eficientizare şi modernizare poate fi transferul către Primăria Capitalei.

Suntem deja într-un dialog strâns cu Primăria pentru a găsi cea mai bună soluţie de transfer a ELCEN. Ne gândim inclusiv la crearea unei autorităţi unice care să coordoneze atât RADET, cât şi ELCEN, şi care să funcţioneze în subordinea Consiliului General al Capitalei. Sistemele centralizate de alimentare cu energie termică reprezintă soluţia optimă şi cred că este necesară şi elaborarea unei strategii naţionale în privinţa energiei termice.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Companiile multinaţionale se aşteaptă la creşterea taxării ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19 – studiu
Companiile multinaţionale se aşteaptă la creşterea taxării ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19 – studiu
Mai mult de jumătate dintre companiile din întreaga lume (58%) se aşteaptă la o înăsprire a fiscalităţii în ţările ...
OTP Bank: Finalul de an poate aduce o recesiune ușoară. Economia nu se poate izola de problemele inflației, blocajele lanțului de aprovizionare și pandemie
OTP Bank: Finalul de an poate aduce o recesiune ușoară. Economia nu se poate izola de problemele inflației, blocajele ...
Potrivit analiștilor OTP Bank, recuperarea economică a încetinit substanțial în al treilea trimestru al anului, iar ...
Lege promulgată: Procesul verbal care demonstrează plata amenzilor contravenţionale nu mai trebuie trimis la Poliţie
Lege promulgată: Procesul verbal care demonstrează plata amenzilor contravenţionale nu mai trebuie trimis la Poliţie
 Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, modificarea şi completarea Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare ...