Ministrul Finanțelor anunță eliminarea impozitului: Îmi doresc eliminarea impozitului pe cifra de afaceri. Este o deschidere mai mare în coaliție. Peste 6 miliarde de euro pentru IMM și micro

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a arătat că își dorește eliminarea oricărei bariere pentru investiții în mediul privat , că a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și că există deschidere în acest sens în coaliție. Ministrul mai spune că, pentru firme micro și IMM, sunt pregătite garanții de peste 6 miliarde de euro pentru credite, prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
Şerban Buşcu - J, 27 nov. 2025, 10:44
Ministrul Finanțelor anunță eliminarea impozitului: Îmi doresc eliminarea impozitului pe cifra de afaceri. Este o deschidere mai mare în coaliție. Peste 6 miliarde de euro pentru IMM și micro

” Ca măsură esențială vreau să dau un exemplu. Este vorba despre suma pe care o injectăm pentru IMM. Vom avea 1,2 miliarde de euro în plus în 2026. Prin bănci vor fi injectați 6 miliarde pentru IMM-uri și microîntreprinderi, cu ajutorul BID. Este o măsură care nu are un impact penyru deficit, deci este exact genul de măsură care ne trebuie.  Pe această linie, deficitul cât mai mic afectat și măsuri care să sprijine antreprenorii și să eliminăm taxele care frânează investiții. Este o mai mare deschidere în coaliție pentru eliminarea IMCA, impozitul pe cifra de afaceri. Frâneazză investițiile și îmi doresc să fie eliminat”, a declarat Nazare.

Eliminarea IMCA a făcut obiectul unui apel comun al firmelor din România, care au avertizat că acestă taxă poate îngropa economia.

Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă, anunță asociațiile oamenilor de afaceri.

La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how,  nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României. Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului  superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice.

Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață,  reducând  baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor.

AICI toate argumentele antreprenorilor

 

Te-ar mai putea interesa și
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele ...
România are cele mai bune premise pentru digitalizare în Europa de Sud-Est, dar obține cele mai slabe rezultate în transformarea acestei infrastructuri în beneficii concrete pentru populație,......
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele de la  titluri – Calcule concrete
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele ...
Statul nu mai este fără concurență în lupta pentru banii românilor care vor să economisească printr-o metodă sigură, ...
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri de hypermarketuri. Studiu de caz Kaufland
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri ...
Produsele coreene de înfrumusețase au devenit vârful de lance al categoriei în marile lanțuri de hypermarketuri. Unele ...
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în 2025. NU s-a datorat CAS pentru majoritatea. CASS s-a plătit plafonat EXCLUSIV
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în ...
Cel mai mare venit net din drepturi de autor, încasat de o persoană fizică în 2025, e de 25 de milioane de lei pe an, ...