Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, apără decizia de a cumpăra drone kamikaze de la firma Stark Defence, unde are o participație și controversatul Peter Thiel

25 02. 2026
2018-11-28_Boris_Pistorius_Innenministerkonferenz_in_Magdeburg-1678

„Nu suntem naivi şi nici orbi. Avem nevoi pe care trebuie să le satisfacem rapid şi nu totul este disponibil în Europa”, a declarat Boris Pistorius într-o sesiune de control parlamentar privind achiziţia aprobată miercuri de comisia pentru buget a camerei inferioare a Parlamentului.

În pofida rezervelor exprimate anterior inclusiv de către deţinătorul portofoliului apărării, Pistorius a asigurat că Thiel, un bine-cunoscut susţinător al preşedintelui american Donald Trump şi cunoscut pentru opiniile sale critice la adresa democraţiei liberale, controlează doar un procent mic din Stark Defence şi nu are „influenţă operaţională”.

„Ni s-a confirmat acest lucru în scris de către companie şi dacă am exclude toate companiile în care există investitori cu participaţii mici care nu ne convin, opţiunile de alegere ar fi şi mai limitate”, a argumentat ministrul german, subliniind că, ţinând cont de toate aceste aspecte, guvernul a decis să „urmeze această cale”.

Scopul investiţiei aprobate miercuri este dotarea armatei cu drone kamikaze – capabile să transporte o încărcătură explozivă pentru a lovi ţinta -, începând cu brigada germană staţionată în Lituania în cadrul consolidării flancului estic al NATO.

Iniţial, Ministerul Apărării intenţiona să investească în această achiziţie până la 4,4 miliarde de euro pentru a cumpăra câteva zeci de mii de drone.

Cu toate acestea, potrivit ziarului „Suddeutsche Zeitung”, deputaţii din comisia pentru buget nu sunt dispuşi să autorizeze o alocare de această amploare şi vor aproba doar două tranşe de câte 270 de milioane de euro.

Nu doar volumul achiziţiei, ci în special rolul lui Peter Thiel au provocat critici atât din partea Partidului Social-Democrat (SPD), formaţiune din care face parte Boris Pistorius şi care face parte din coaliţia de guvernare condusă de creştin-democraţii cancelarului Friedrich Merz, cât şi din partea Verzilor aflaţi în opoziţie.

Sursa foto: Wikipedia