Ministrul german de finanţe cere încetarea folosirii gazului pentru producţia de electricitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate”, a indicat Lindner în ziarul Bild am Sonntag.

El a cerut de asemenea ca ”centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul” să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că ”o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent”. Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta.

Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie.

Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.