Ministrul Mediului: Producătorii sau importatorii de haine vor fi responsabili pentru costurile de gestionare a deşeurilor respective

„De de la 1 ianuarie va mai intra în vigoare un mecanism – sau foarte repede, cel puţin – mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorului. Cu alte cuvinte, la fel cum se întâmplă în cazul producătorilor de băuturi care pun pe piaţă produse ambalate în PET, în sticlă sau în aluminiu, şi în cazul importatorilor sau producătorilor de haine, aceştia vor fi responsabili pentru costurile de gestionare a deşeurilor respective”, a precizat ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a invocat studii conform cărora, în contextul curentului „fast fashion”, la nivel european, o persoană achiziţionează în medie 46 de haine anual şi se debarasează de 40 din acestea.

„E un volum formidabil de textile, la care adăugăm şi importurile ilegale de textile second hand, pentru că unii sunt de bună credinţă şi le importă pentru a le vinde în magazine, iar cu aceia nu avem nicio problemă; însă alţii, deghizându-le în haine second hand ce urmează a fi revândute, fie le abandonează pe câmpuri, fie le duc în gropile de gunoi din România – lucru total ilegal. Suntem pregătiţi cu legislaţia de la 1 ianuarie şi ştim de avem de făcut”, a explicat Fechet.

Ministrul Mediului a atras atenţia asupra faptului că prin fonduri PNRR se poate finanţa până la 75% din costul unei investiţii care vizează tratarea deşeurilor, inclusiv a fracţiei textile.

„Regulamentul european se referă la obligativitatea colectării separate, începând cu 1 ianuarie 2025, a fracţiei textile. Practic, pe lângă fracţiile convenţionale, pe care le cunoaştem: biodegradabil, plastic, metal, hârtie, carton şi sticlă, vom avea, obligatoriu, de la 1 ianuarie, o nouă fracţie, respectiv: haine; textile, în general. La fel ca în cazul celorlalte fracţii reciclabile, ele trebuie să ajungă într-o unitate de tratare, iar din acest motiv – şi nu numai din acest motiv – prin Administraţia Fondului pentru Mediu – avem o linie de finanţare din PNRR, în valoare de 220 de milioane de euro, linie care poate finanţa până la 75% din cuantumul unei investiţii. Nu ne limităm doar la un anumit tip de material reciclabil. Bineînţeles că vom accepta la finanţare inclusiv acei procesatori, acei reciclatori care vor gestiona şi fracţia textilă”, a precizat Fechet.