1EUR = 4.7789 RON | Bucureşti 10 º

Companii

Ministrul Mediului: România trebuie să rezolve 10 măsuri de infringement pe mediu, majoritatea pe deşeuri

România are de rezolvat, la momentul actual, 10 proceduri de infringement pe domeniul mediului, marea majoritate pe deşeuri, a declarat, luni, la Antena 3, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

10 apr, 2017 | Agerpres

'De puţine zile de când am preluat mandatul (la Ministerului Mediului, n.r.) am constatat că atunci când am preluat vechiul mandat, în 2014, aveam 29 de măsuri de infringement pentru România. Am predat, în schimb, mandatul în decembrie 2015 cu 19 proceduri de infringement rezolvate. La ora actuală mai avem 10, marea majoritate sunt pe deşeuri, iar rolul meu atât ca ministru, cât şi ca angajat al Ministerului Mediului şi al Guvernului este să reuşim pe cât posibil ca, în 2020, să ne apropiem de un procent cât se poate de mare, astfel încât să reciclăm cât mai mult. Trebuie să ajungem în 2050 să producem deşeu zero. Am cerut Administraţiei Fondului pentru Mediu tot ce înseamnă program pe deşeuri, începând de la conştientizarea populaţiei până la metode de cum ar trebui să colectăm selectiv, programe pe care să poată să le acceseze şi primăriile ca astfel să putem să-i ajutăm ca să ducem cât mai puţin gunoi la groapă', a afirmat Gavrilescu.

Ministrul de resort a menţionat, totodată, că este nevoie atât de aplicarea unui tarif diferenţiat, cât şi de stimulente financiare pentru românii care colectează selectiv deşeurile.

'Ştiu un singur lucru: că cetăţeanul trebuie să fie foarte bine informat, nu trebuie să plătească mai mult decât produce şi de aceea ne-am gândit la unele măsuri imediate astfel încât să putem, împreună cu ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, n.r.), să adoptăm tarif diferenţiat să stimulăm românul să poată să colecteze selectiv, să fie informat că i se pot întoarce anumiţi bani pe anumite tipuri de deşeuri imediat în buzunar dacă va colecta selectiv sau poate să plătească un tarif diferenţiat la operatorul de salubrizare dacă acel operator preia şi cantitatea de deşeu umedă, dar şi cantitatea de deşeu colectată selectiv. Dacă întâi îl înveţi pe cetăţean ce trebuie să facă, pe urmă poţi să îl taxezi dacă nu face. Mă voi lupta ca românii să nu plătească mai mult pentru că unii nu vor să respecte legea. Există o lege a salubrizării, adoptată în 2013, pe care trebuie să o respectăm. O să încercăm să facem o perioadă de graţie, astfel încât, cu toate forurile implicate, să putem să explicăm procedurile cât mai în detaliu pentru a duce gunoi cât mai puţin la groapă şi să avem un mediu curat', a explicat ministrul Mediului.

Potrivit datelor Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), activitatea de depozitare este sistată, în prezent, la toate cele 101 gropi de gunoi neconforme, pentru care Comisia Europeană a trimis România în judecată.

'Sunt câteva gropi de gunoi care au ajuns în situaţia aceasta din cauza lipsei de dialog, dar aceasta se poate rezolva. Nu este uşor, suntem în contratimp. Sper să găsim soluţii şi să deblocăm situaţia în care ne aflăm. În prezent, activitatea de colectare este sistată pentru toate cele 101 depozite. Dintre aceste 65 de depozite municipale, 45 sunt închise, 12 sunt în curs de închidere, pentru un depozit aflat în Mehedinţi se aşteaptă emiterea autorizaţiei de construcţie, pentru şapte se aşteaptă fonduri pentru închidere. În acest sens, aşteptăm deblocarea fondurilor pentru POIM', declara, în februarie, Robert Szep, comisar general adjunct la Gărzii.

În cazul deşeurilor industriale periculoase, din cele 27 de depozite existente, două sunt închise, unul este parţial închis, trei sunt în curs de închidere, pentru cinci au fost iniţiate proceduri incipiente în vederea închiderii, iar pentru 16 vor fi iniţiate demersurile de închidere. De asemenea, din totalul depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase existente la nivel naţional, trei sunt închise, iar cinci sunt în curs de închidere.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozitele municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor şase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia şi Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiţie a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru şi Spania.

CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.

Anterior, Ministerul Mediului avertiza că România riscă să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deşeuri aparţinea, în totalitate, autorităţilor locale, iar sancţiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.

România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană. Ţara negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

România are termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancţiuni din partea forului european.

Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO