Ministrul Muncii: Unele grile din proiectul legii salarizării nu sunt aşezate corect. Le vom corecta

„În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituţiile publice şi una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaţionale din Sănătate şi Cultură, Educaţie, instituţii autofinanţate şi familia Apărare şi Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuţii. Calendarul consultărilor este public şi continuăm întâlnirile în săptămânile următoare. În paralel, am publicat proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii în perioada mai 2022 – mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia, metodologia utilizată la nivel internaţional şi documentele care au fundamentat procesul de ierarhizare a funcţiilor. Am considerat că este corect ca toate aceste informaţii să fie accesibile public şi supuse dezbaterii. În doar câteva zile am primit deja sute de observaţii, atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate”, a scris duminică seara, pe Facebook, Dragoş Pîslaru.

Acesta a precizat că există situaţii care trebuie reanalizate şi întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuţii ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, aşa cum fusese prevăzut iniţial, România ar fi avut la dispoziţie resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele şi pentru a gestiona tranziţia către noul sistem”, a precizat Pîslaru.

Potrivit acestuia, legea salarizării trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august, în contextul obligaţiilor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi al necesităţii reducerii deficitului bugetar.

„Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative şi să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În acelaşi timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem şi ce nu facem. Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observaţiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil”, a afirmat oficialul de la Muncă.

În acelaşi timp, ministrul a precizat că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale şi că rolul legii este de a stabili reguli echitabile şi predictibile pentru întregul sistem public.

„Dar nu desfăşurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi şi nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente şi predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulţumirile acumulate în ultimii ani”, a transmis el.

Referitor la sporuri, Pîslaru a arătat că proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce ar contribui la simplificarea şi creşterea transparenţei sistemului de salarizare.

„O altă temă importantă este cea a sporurilor. Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri şi excepţii. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent şi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni. În acelaşi timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilităţi reale”, a subliniat Pîslaru.

El a dat ca exemplu indemnizaţia de dirigenţie, apreciind că eventualele modificări privind astfel de drepturi trebuie analizate cu atenţie.

„Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizaţiei de dirigenţie. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenţie. Dacă afirmăm constant că educaţia este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate şi recunoaşte responsabilităţile suplimentare pe care anumite cadre didactice şi le asumă în fiecare zi”, a punctat Pîslaru în postarea sa.

Consultările au adus în discuţie şi alte aspecte care depăşesc o analiză strict tehnică, inclusiv raporturile dintre diferite categorii profesionale şi salarizarea funcţiilor de demnitate publică. „De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcţiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule şi coeficienţi. Acestea ţin de modul în care societatea românească înţelege responsabilitatea, reprezentarea şi serviciul public şi necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni”, a mai transmis acesta.

Pîslaru a adăugat că noua lege a salarizării trebuie să ţină cont de oamenii din spatele funcţiilor şi să asigure un tratament echitabil pentru angajaţii statului.

„Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuţiile dificile. În acelaşi timp, nu cred într-o abordare rece şi tehnocratică. În spatele fiecărei funcţii dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, poliţişti, militari, asistenţi sociali, funcţionari publici şi multe alte categorii profesionale care fac statul să funcţioneze în fiecare zi. Un stat nu îşi poate servi cetăţenii şi nu poate cere performanţă dacă nu îşi respectă proprii angajaţi. Respectul nu înseamnă promisiuni nerealiste. Înseamnă reguli clare, tratament echitabil şi decizii luate transparent”, a menţionat şeful de la Muncă.

În opinia sa, autorităţile au la dispoziţie aproximativ trei săptămâni pentru finalizarea proiectului într-o formă care să poată fi asumată politic şi să intre în vigoare până la 31 august.

„Avem la dispoziţie doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic şi să intre în vigoare până la 31 august. Nu este timpul pentru promisiuni facile şi nici pentru iluzii. Este timpul pentru muncă serioasă, dialog şi decizii responsabile. Nu pot promite că fiecare observaţie va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulţumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat şi că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziţie. Pentru că o lege a salarizării nu este despre formule şi tabele. Este despre oamenii care fac statul român să funcţioneze în fiecare zi”, a concluzionat ministrul interimar al Muncii pe pagina sa de socializare.