Mişu Negriţoiu: piaţa merge spre creditarea în lei

Preşedintele ING Bank România crede că piaţa din România se îndreaptă spre creditarea în lei, inclusiv în zona ipotecară, chiar dacă dobânzile rămân ridicate şi că trecerea la Prima casă în lei ar fi un semnal al statului că sprijină moneda locală.
Mihai Banita - mie, 06 mart. 2013, 22:04
Mişu Negriţoiu: piaţa merge spre creditarea în lei

După ce ING a trecut la creditarea exclusiv în lei începând cu 2013, preşedintele băncii, Mişu Negiţoiu, spune că acesta este traseul pe care îl ca urma şi restul pieţei în viitor.

ING este cea de-a doua bancă din sistem care trece exclusiv la creditele în lei, după ce BCR, cea mai mare bancă din sistem, a făcut acelaşi lucru la sfârşitul anului trecut, inclusiv în ceea ce priveşte creditele ipotecare pe termen lung.

„Piaţa va merge în acea direcţie oricum, piaţa merge spre creditarea în lei. Noi avem un rol secundar în formarea pieţei, probabil BCR va avea un impact mai mare, şi se pare că sunt şi alţii, care, chiar dacă nu o declară, vor să facă asta”, a declarat Negriţoiu în cadrul unei conferinţe de presă în care au fost anunţate rezultatele băncii din 2012, an cu profit record pentru banca olandeză în România.

Întrebat dacă programul Prima casă exclusiv în lei ar da un impuls finanţării pe termen lung în moneda locală, Negriţoiu a declarat că asta ar constitui un semnal al statului. „Cred ar fi mai mult un semnal decât o contribuţie reală, un semnal al autorităţilor că se sprijină creditarea în lei”.

Creditele în lei sunt, încă, semnificativ mai scumpe decât cele în euro, lucru care atârnă greu în decizia clienţilor de a se împrumuta pe termen lung în moneda locală. Rata lunară la un credit în Prima casă în lei este cu 50% mai mare faţă de varianta în euro, iar clientul plăteşte cu valoarea unei case mai mult pentru creditul în lei faţă de cel în euro. Astfel că aproape toate creditele acordate prin Prima casă au fost în euro, iar la nivelul creditului pentru locuinţe, datele BNR arată o cotă foarte mică pentru lei, chiar dacă aceasta a înregistrat o creştere anul trecut.

De cealaltă parte este riscul valutar, pe care Michal Szczurek, directorul polonez al ING România, îl evaluază ca fiind determinant.

„Sunt motive sistemice solide pentru a renunţa la creditarea în euro (…) Dacă leul se depreciază cu 20%, clientul va trebui să muncească cu 5 ani mai mult doar ca să plătească banii înapoi (…) Dacă sunt clienţi care vor credite în valută, atunci îi lăsăm să meargă la altă bancă”, a declarat Szczurek.

Te-ar mai putea interesa și
Argentina revine după șapte ani pe piețele financiare internaționale, cu o emisiune de obligațiuni denominată în dolari
Argentina revine după șapte ani pe piețele financiare internaționale, cu o emisiune de obligațiuni denominată în dolari
Preşedintele Javier Milei a anunţat vineri revenirea Argentinei pe pieţele financiare internaţionale, după o absenţă de peste şapte ani, odată cu lansarea unei emisiuni de obligaţiuni......
SUA reduc valabilitatea permiselor de muncă pentru sute de mii de imigranți de la cinci ani la 18 luni
SUA reduc valabilitatea permiselor de muncă pentru sute de mii de imigranți de la cinci ani la 18 luni
Guvernul preşedintelui american Donald Trump a redus de la cinci ani la 18 luni valabilitatea permiselor de muncă pentru ...
IMM România: Doar 30% dintre agricultori au reușit în 2025 să obțină finanțare europeană sau națională
IMM România: Doar 30% dintre agricultori au reușit în 2025 să obțină finanțare europeană sau națională
Doar 30% dintre agricultori au reuşˆit anul acesta să obţină finanţare europeană sau naţională, în timp ce 70% ...
Piața globală a investițiilor va crește cu 50% până în 2030, ajungând la 200 de trilioane dolari – raport PwC
Piața globală a investițiilor va crește cu 50% până în 2030, ajungând la 200 de trilioane dolari – raport PwC
Industria globală de administrare a activelor și a averilor intră într-o nouă fază de creștere: activele administrate ...