Moscova vrea ca negocierile de pace cu Kievul să ia în calcul discuțiile dintre cele două părți din 2022 de la Istanbul, în care rușii pretindeau ca Ucraina să cedeze pe toată linia

Turcia, membră NATO, a găzduit discuțiile inițiale dintre părți în primele săptămâni ale războiului.

„Am auzit și declarații de la Washington că acesta ar putea deveni o bază, un punct de plecare pentru negocieri. Și, desigur, președintele Putin a spus că negocierile ar putea avea ca punct de plecare acordurile de la Istanbul”, a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, răspunzând la o întrebare dacă Moscova consideră în continuare acordurile de la Istanbul ca bază pentru un viitor tratat de pace, notează RIA Novosti.

Trimisul special al administrației Trump, Steve Witkoff, a admis posibilitatea de a folosi aceste acorduri ca punct de plecare pentru negocieri într-un recent interviu pentru CNN, dar poziția sa nu este întru totul împărtășită de un alt emisar al administrației Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, care a afirmat joi că acestea nu pot fi cadrul corect pentru aplanarea războiului, relatează publicația ucraineană Hromadske.

„Acordurile de la Istanbul conțin cerințe serioase care duc la o slăbire a Ucrainei. Aș fi de acord cu ceea ce a spus Steve. Și Steve a spus că acesta este punctul de plecare. Dar nu cred că este un cadru corect. Dacă vreți, se pot încep discuțiile cu rușii de pe această poziție”, a afirmat Kellogg la o conferință a Consiliului pentru Relații Externe ( Council on Foreign Relations, CFR), think tank american.

Potrivit lui Kellogg, în loc să se revină la vechile formate, ar trebui elaborată o nouă abordare care să țină cont de actualul raport de forțe.

Pe 28 februarie 2022, la Istanbul au început negocieri între Ucraina și Federația Rusă, unele runde desfășurându-se cu prezența fizică a reprezentanților delegaților celor două părți, iar altele au avut loc online.

După cum a scris Radio Liberty, Moscova a propus atunci Ucrainei un acord care practic ar fi însemnat capitularea ei. Era un proiect numit „Tratat privind reglementarea situației din Ucraina și neutralitatea Ucrainei”. Acesta este primul document cunoscut care subliniază termenii Rusiei pentru un acord de pace după invazia pe scară largă pe care a declanșat-o la 24 februarie 2022, conform site-ului ucrainean Hromadske.

Potrivit acestui proiect de acord, Rusia a formulat următoarele solicitări:

– Ucraina trebuie să-și reducă armata la 50.000 de oameni, inclusiv 1.500 de ofițeri.

– Ucraina nu trebuie să dezvolte, să producă, să cumpere sau să desfășoare pe teritoriul său rachete de orice tip, cu o rază de acțiune mai mare de 250 km.

– Ucraina trebuia să recunoască independența așa-numitelor republici Donețk și Lugansk – în cadrul frontierelor administrative ale acestor regiuni. După câteva luni, în septembrie 2022, Rusia a proclamat anexarea acestor două regiuni din estul Ucrainei, precum și a încă două din partea sudică a teritoriului ucrainean – Herson și Zaporojie. La ora actuală, președintele rus Vladimir Putin cere Ucrainei să recunoască aceste patru regiuni ucrainene ca aparținând Rusiei și retragerea trupelor ucrainene din aceste teritorii pe care armata nu le controlează integral nici în prezent, după mai bine de trei ani de război.

– Ridicarea tuturor sancțiunilor, atât ucrainene, cât și internaționale și renunțarea la toate procesele intentate împotriva sa în instanțele internaționale după 2014, când a anexat Crimeea.

– Ucraina să acorde limbii ruse statutul de limbă de stat și să restabilească toate drepturile de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Patriarhiei Moscovei.

Cu toate acestea, procesul de negociere s-a blocat la sfârșitul lunii aprilie 2022, întrucât părțile erau în dezacord cu privire la principalele prevederi ale acestui proiect de acord. În același timp, armata rusă se retrăsese din nordul Ucrainei pentru că nu a reușit să cucerească Kievul sau să forțeze Ucraina să capituleze.

Posibilitatea unor discuții de pace nu a mai fost luată în calcul după ce au fost descoperite numeroase cazuri de execuții în masă ale civililor ucraineni, precum masacrul de la Bucea, după retragerea forțelor ruse din suburbiile Kievului. Sute de civili ucraineni au fost executați de soldați ruși și aruncați în gropi comune, amintește media ucraineană citată.

Șeful delegației ucrainene la negocierile de la Istanbul, David Arahamia, liderul partidului ‘În slujba poporului’, a declarat ulterior într-un interviu că delegația rusă a promis pace Kievului în schimbul refuzului de a adera la NATO. Ucrainenii nu au crezut în această promisiune, mai ales că premierul britanic de atunci Boris Johnson i-ar fi încurajat să lupte și să nu semneze documentul. Boris Johnson a negat orice rol în aceste discuții.

Mai târziu, Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri politice, a admis într-un interviu că Washingtonul a considerat că acordul de la Istanbul nu era profitabil pentru Ucraina.