Motorina ar putea depăşi 10 lei/litru în septembrie, în cazul escaladării conflictului din Golf – opinie Chisăliţă, președintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI)

„Piaţa petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu şi din zona Golfului Persic au readus în prim-plan riscul unor perturbări ale aprovizionării mondiale, reacţia cotaţiilor internaţionale a rămas, până în prezent, surprinzător de moderată. Brent continuă să oscileze în jurul nivelului de 84-86 dolari/baril, semn că investitorii consideră încă faptul că există suficiente mecanisme capabile să amortizeze un şoc imediat asupra ofertei mondiale”, precizează Dumitru Chisăliţă.

În opinia sa, diferenţa faţă de începutul anului este una esenţială. Astfel, dacă în primele luni pieţele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice şi prin redirecţionarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite, scrie Agerpres.

„Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieţei sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. În acelaşi timp, traficul prin Strâmtoarea Hormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerţului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol şi aproape o cincime din comerţul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar şi temporară, produce imediat creşteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare şi ale tarifelor de transport.
Acesta este motivul pentru care piaţa începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o ameninţare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în preţul fiecărui baril”, notează specialistul în energie.

El consideră că, în această săptămână, nu vor fi modificări importante ale preţurilor la benzină şi motorină în România.

„Media cotaţiilor internaţionale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă. În următoarele două săptămâni, scenariul cel mai probabil este ca Brent să evolueze într-un interval cuprins între 85 şi 90 dolari/baril. Atât timp cât nu apare un eveniment major – precum blocarea aproape completă a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor producători din Golf – piaţa va continua probabil să alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparentă calmare”, mai arată analiza.

AEI estimează următoarea distribuţie a probabilităţilor în următoarele 2 săptămâni: 60% şanse ca Brent să rămână între 85 şi 90 dolari/baril; 30% şanse pentru o urcare în intervalul 90-100 dolari/baril şi 10% şanse pentru depăşirea pragului psihologic de 100 dolari/baril.

„În situaţia în care conflictul continuă în următoarea lună, atenţia investitorilor se va muta dinspre declaraţiile politice către disponibilitatea fizică a petrolului. Dacă exporturile iraniene rămân limitate, dacă traficul prin Hormuz continuă să fie perturbat şi dacă nu apare un progres diplomatic credibil, intervalul de 90-100 dolari/baril devine unul plauzibil. Este şi perioada în care numeroase bănci de investiţii avertizează că pieţele pot începe să reacţioneze accelerat dacă perturbările persistă”, notează Chisăliţă.

Privind două luni înainte, scenariile se diversifică, susţine el.

„Scenariul de bază, căruia îi atribui aproximativ 50% probabilitate, presupune continuarea conflictului fără extindere regională majoră. În acest caz, Brent ar putea oscila între 100 şi 110 dolari/baril. Scenariul negativ, cu o probabilitate de aproximativ 35%, presupune atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, reducerea semnificativă a transportului prin Hormuz şi utilizarea aproape completă a rezervelor strategice. În această situaţie, petrolul poate urca în intervalul 110-120 dolari/baril. Scenariul extrem, căruia îi atribui aproximativ 15% probabilitate, ar presupune blocarea aproape totală a Strâmtorii Hormuz, atacuri asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite şi extinderea conflictului către alte state din Golf. Într-un asemenea context, Brent ar putea depăşi temporar 120 dolari/baril, piaţa reacţionând disproporţionat la perspectiva unei lipse fizice de petrol”, a preşedintele AEI.

Cea mai mare greşeală este să privim exclusiv evoluţia petrolului. Pe consumatorul român îl afectează întregul lanţ economic: preţul petrolului, cursul dolar/leu, costurile de rafinare şi transport, accize, TVA, preţul final la pompă, consideră acesta.

Mai mult de jumătate din preţul plătit la pompă este reprezentat de taxe. Din acest motiv, o creştere de 10% a petrolului nu produce automat o creştere de 10% a carburanţilor. Însă atunci când petrolul şi dolarul cresc simultan, efectele se cumulează şi se transmit rapid către consumatorul final.

Potrivit AEI, analiza porneşte de la trei ipoteze: Brent urcă gradual spre intervalul 95-110 dolari/baril; cursul dolar/leu se apreciază de la aproximativ 4,5-4,6 lei către 4,6-4,8 lei pe fondul creşterii aversiunii globale faţă de risc, iar autorităţile române nu introduc noi scheme de compensare şi nu reduc taxele aplicate carburanţilor.

„Scenariul cel mai probabil presupune un Brent între 95 şi 105 dolari/baril şi un curs dolari/leu în intervalul 4,6-4,7 lei/dolari. În acest scenariu, în următoarele două săptămâni benzina ar putea urca către 8,75-8,80 lei/litru, iar motorina către 9,60-9,70 lei/litru. În aproximativ o lună, benzina ar putea ajunge în intervalul 9,00-9,10 lei/litru, în timp ce motorina ar putea fi comercializată între 9,90 şi 10,00 lei/litru.

Dacă tensiunile persistă timp de două luni, estimarea AEI indică valori de aproximativ 9,10-9,40 lei/litru pentru benzină şi 10,05-10,25 lei/litru pentru motorină, susţine specialistul.

„Motorina va continua, cel mai probabil, să rămână mai scumpă decât benzina. Europa este structural deficitară la distilate medii, iar cererea pentru motorină rămâne ridicată atât în transporturi, cât şi în industrie”, se mai arată în document.

În opinia AEI, piaţa subestimează impactul cursului valutar. Dacă petrolul creşte cu aproximativ 20%, iar dolarul se apreciază simultan cu încă 8-10% faţă de leu, costul exprimat în moneda naţională pentru importatori poate urca cu aproape 30%, înainte de includerea costurilor logistice, comerciale şi fiscale.

În ceea ce priveşte motorina, AEI estimează că există 55% probabilitate să se situeze între 9,70 şi 9,90 lei/litru; 30% probabilitate într-un interval cuprins între 10,05 şi 10,25 lei/litru şi 15% probabilitate ca preţul să depăşească 10,25 lei/litru, scenariu care ar necesita „o escaladare militară majoră şi perturbări importante ale fluxurilor mondiale de petrol”.

România continuă să se numere printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari preţuri la carburanţi. „Acest lucru oferă o anumită capacitate de absorbţie a unor creşteri fără ca piaţa românească să devină imediat una dintre cele mai scumpe din Europa”, mai arată analiza.

În concluzie privind exclusiv raportul dintre risc şi probabilitate, considerăm că balanţa rămâne înclinată către noi creşteri ale carburanţilor în următoarele una-două luni, notează specialistul.

„Nu petrolul este singurul indicator care trebuie urmărit. Pentru România, combinaţia dintre cotaţia Brent şi evoluţia dolarului american poate deveni determinantă. Dacă ambele variabile continuă să crească simultan, conflictul din Golf escaladează, atingerea unui preţ de aproximativ 10 lei/litru pentru motorină în luna septembrie nu mai poate fi considerată un scenariu marginal, ci unul cu o probabilitate semnificativă.
În schimb, o revenire a petrolului către 65-70 dolari/baril şi o scădere consistentă a carburanţilor ar necesita o detensionare geopolitică rapidă, reluarea fluxurilor comerciale normale şi o scădere a preţului barilului- condiţii care, în acest moment, par mai puţin probabile decât scenariul unei pieţe energetice tensionate”, a adăugat Chisăliţă.