Munca necosmetizată azi în România: angajaţii lucrează mai mult, moralul e la pământ şi 1 din 3 vor să plece – studiu MKOR reprezentativ la nivel naţional

Angajații muncesc mai mult, câștigă mai puțin și se simt tot mai nesiguri pe jobul pe care îl au. Astfel, presiunea volumului de muncă și stagnarea veniturilor au creat un „cocktail” toxic pentru retenție: peste 30% dintre angajați plănuiesc să își schimbe jobul în următoarele 6 luni, arată studiul „Perspectiva angajaților români 2023–2025”, realizat de MKOR pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. Aceasta însemnă că datele studiului sunt relevante şi pot fi extrapolate la nivel naţional.

Moralul în cădere liberă. Echipe mai mici, sarcini mai mult

Studiul arată o deteriorare sistematică a condițiilor percepute de muncă. Moralul angajaților înregistrează a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, de când MKOR realizează acest studiu.

În același timp, volumul de muncă a crescut constant: angajații raportează niveluri ridicate și susținute de suprasolicitare din 2023 până în 2025. În același timp, percepțiile legate de dimensiunea echipelor s-au deteriorat vizibil: angajații muncesc mai mult.

„Observăm un trend periculos care s-a consolidat în ultimii trei ani: o deconectare profundă între efortul depus de angajați și recunoașterea primită. Nu mai vorbim doar despre o nemulțumire salarială, ci despre o criză de cultură organizațională. Companiile care ignoră epuizarea echipelor și lipsa perspectivelor de creștere vor pierde lupta pentru talente în 2026. Companiile care acționează acum vor câștiga loialitatea oamenilor pe termen lung”, a spus Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Ponderea angajaților care raportează majorări salariale s-a înjumătățit față de 2023. Iar în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, 3 din 10 angajați declară că pachetul s-a redus față de 2024, o tendință în creștere față de edițiile anterioare ale studiului.

La acestea se adaugă scăderea percepției siguranței locului de muncă. Angajații sunt tot mai nesiguri pe stabilitatea jobului, ceea ce amplifică presiunea psihologică și alimentează intenția de plecare.

Cine pleacă și cine rămâne

Angajații cu risc ridicat de plecare reprezintă 29% din total. Sunt mai degrabă bărbați (57%), cu vârsta medie de aproximativ 40 de ani, cu venituri mici și angajați pe poziții de execuție. Percep pachetul total de remuneraţie în scădere și mediul de muncă – instabil. Pentru ei, siguranța locului de muncă și oportunitățile de avansare în carieră au o relevanță mai ridicată decât pentru media generală.

La polul opus, 52% sunt angajați stabili: profil echilibrat între femei și bărbați, venituri medii, percepție pozitivă sau neutră față de pachetul total de remuneraţie și mediul de muncă.

Salariul rămâne principalul factor decizional atunci când vine vorba de schimbarea locului de muncă, dar studiul arată că stabilitatea și perspectivele de creștere profesională devin tot mai importante în ecuația retenției.

Ce pot face departamentele de HR

Datele studiului trasează trei direcții cu impact direct asupra retenției:

Transparență și comunicare activă. O parte din sentimentul de nesiguranță vine nu din realitatea companiei, ci din absența comunicării despre ea. Update-uri regulate privind direcția organizației, criteriile de performanță și traseele de carieră reduc anxietatea și încetinesc intenția de plecare.

Recalibrarea pachetului total de remunerație. Declinul perceput al salariilor și beneficiilor, chiar și acolo unde cifrele nu s-au schimbat, indică un deficit de percepție și comunicare. Reconsiderarea beneficiilor low-cost, dar relevante poate face diferența fără costuri majore.
Audit al volumului de muncă. Echipe mai mici cu sarcini în creștere reprezintă un risc sistemic. Redistribuirea sarcinilor, clarificarea priorităților și angajările țintite sunt măsuri cu impact imediat și vizibil pentru angajați.

Metodologia studiului

Datele sunt extrase din studiul Employee Sentiment 2026 Perspectiva angajaților români 2023–2025 realizat pe un eşantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național după gen, vârstă și distribuție geografică.

Metoda de cercetare folosită a fost sondaj de opinie online (CAWI), prin panelul MKOR, perioada de colectare a datelor e 2023 – 2025, iar nivelul de încredere al studiului e 95%, marjă de eroare: ±3,1%.
Pentru a ne asigura că rezultatele surprind cu acuratețe realitatea socio-economică din România, am respectat standardele ESOMAR și am