Mutare cu cântec pregătită la Guvern. Apropiat al unui mare operator de păcănele (Magnum) este în cărți să ajungă președinte ONJN, supraveghetorul jocurilor – SURSE

Informația privind șansele serioase ale lui Tomescu de a ajunge președinte la ONJN este vehiculată atât în Guvern și în mediul politic în general, cât și în cadrul Oficiului și în piață, reiese din discuțiile pe care Economica le-a purtat cu surse din mai multe zone.

Valentin Tomescu nu doar că a fost asociat, inclusiv public, cu relații controversate, însă are și o imagine discutabilă din punct de vedere profesional, după cum ne-au spus persoane care au lucrat direct cu acesta. Valentin Tomescu nu a răspuns solitărilor noastre de a confirma sau a infirma informația privind numirea sa ca președinte ONJN ori apropierea față de personaje din piața jocurilor de noroc.

În prezent, Tomescu este funcționar în ONJN, șef al Serviciului Teritorial Sud-Est, poziție din care supraveghează și activitatea rețelei de cazinouri Magnum, controlată de Alexandru Olea, al cărui apropiat este, conform informațiilor publicate de presa locală și de cea centrală.

Olea a făcut parte, la rândul său, din grupul de apropiați ai fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, care a fost condamnat la 9 ani de închisoare, din care a executat 5. Magnum este de departe cel mai mare operator de jocuri   în Constanța.

În plus, conform G4Media, Alexandru Olea este partener de afaceri cu Constantin Vlase, fratele directorului Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase. Într-un material din 2024, sursa citată face chiar referire directă la Valentin Tomescu, despre care spune că a fost  un element esențial în drumul lui  Olea spre statutul de  „regele păcănelelor” din Constanța. Presa locală a scris că Tomescu nu doar că nu ascunde relația bună cu Olea, dar și se laudă cu aceasta și mai ales cu conexiunile lui Olea din politică să servicii spunând, în unele cercuri, că „l-a scos din multe belele pe Olea”.

Fulminanta ascensiune a lui Valentin Tomescu, mic funcționar corigent la control: Nu știe pe ce lume este. ONJN este într-o situație foarte complicată, înconjurată de piața neagră a jocurilor și dependența atroce a românilor

Așa cum arătam și mai sus, asocierea lui Tomescu cu Alexandru Olea și alte personaje ale căror afaceri au ridicat semne de întrebare este doar o latură a problemei care s-ar putea crea în cazul în care Valentin Tomescu va fi uns ca președinte ONJN. Parcursul său profesional, experiența și calificările ridică mari semne de întrebare. Un fost angajat cu funcție înaltă în ONJN o spune direct: „Nu știe pe ce lume este. Vai de capul lui, din punct de vedere profesional. Cât a fost șef la supraveghere și control a făcut numai prostii”.

Citește și: Primul oraş din România fără păcănele şi alte jocuri de noroc

Tomescu a plecat dintr-o poziție modestă, de funcționar la Primăria Agigea, și a explodat de-a dreptul din punct de vedere al carierei. Conform datelor publice, la un concurs organizat de Direcția Antifraudă Constanța, Tomescu a obținut nota 4,5. Cu toate acestea, a urcat rapid în ierarhia ONJN, propulsat de fostul său șef, Mihail-Silviu Pocora, și el un personaj controversat, eliberat din funcția de vicepreședinte al Oficiului în aprilie 2024. În 2025, când a fost eliberat din poziția de șef al Direcției Supraveghere și Control și retrimis la Constanța, surse din instituție arată că au existat presiuni mari în susținerea sa.

Semnele de întrebare care planează asupra profesionalismului și integrității lui Valentin Tomescu sunt justificate și de de situația complicată în care se află acum ONJN. Instituția se luptă pe cel puțin două fronturi importante. Unul dintre acestea este piața neagră a jocurilor de noroc, care a explodat după ce Guvernul a interzis în 2024 sălile de jocuri în orașele cu mai puțin de 15.000 de locuitori și apoi a mărit, anul trecut, masiv, taxele și impozitele pe care trebuie să le plătească operatorii autorizați. Pe lângă locațiile clandestine care aduc cu sălile din anii ’90, s-au dezvoltat agresiv și cazinouri online înregistrate în zone considerate paradise fiscale, cum ar fi Cipru.

Citește și: Avertisment pentru românii care pariază sau practică alte jocuri de noroc. Aceste site-uri cunoscute sunt ilegale și vor fi închise: Poți pierde banii din cont

Dacă pe piața reglementată în prezent mai sunt 20 de jucători mari, obligați să respecte reguli care protejează oamenii cum ar fi interdicția de a juca pentru minori ori autoexcluderea unui jucător, pe piața neagră, spun surse avizate, activează mii de firme nereglementate. Chiar dacă ONJN a încercat să convingă Facebook și alte platforme să interzică acestor jucători din afară să se promoveze, rata de succes a fost una insignifiantă. Pe măsură ce companiile reglementate încep să aibă probleme (pe piața fizică, numărul aparatelor a scăzut de la 85.000 la 35.000 după introducerea noilor reguli), piața neagră se dezvoltă.

Pe alt plan, ONJN trebuie să lupte cu dependența atroce a românilor pentru astfel de jocuri.

La singura întâlnire cu presa, actualul președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Vlad Soare,  a transmis că instituția pe care o conduce și-a intensificat acțiunile de control și a aplicat deja mai multe sancțiuni, în principal în zona de retail (terminale fizice de joc). Amintim că în prezent, terminalele de joc sunt interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, însă unii operatori continuă să existe. În acest context, de la preluarea mandatului de președinte de către Vlad-Cristian Soare, în urmă cu aproximativ o lună, ONJN spune că a realizat 1.000 de acte de control soldate cu sancțiuni de peste 700.000 de lei. Au fost deschise opt dosare penale și au fost confiscate 50 de aparate de joc. În același timp, o licență a fost suspendată și una revocată. Noua conducere ONJN a a trasat câteva obiective importante:

– Funcționalizarea autoexcluderii, adică procedura legală prin care un jucător poate solicita ONJN să nu mai aibă acces la jocurile de noroc, dar care, din cauza unor lipsuri legislative funcționează în prezent greoi și doar parțial;
– Folosirea fondurilor pentru responsabilitate socială (în jur de 20 de milioane de euro) pentru construirea de centre pentru tratarea adicției de jocuri de noroc, programe de prevenție, programe educaționale și culturale pentru prevenirea expunerii minorilor și tinerilor la jocurile de noroc. În acest sens se va organiza un eveniment de lansare a strategiei nationale pentru prevenirea și tratarea adicției de jocuri de noroc;
– Digitalizarea instituției;
– Un control mai ferm al operatorilor și impunerea unor reguli pe care să le respecte toate companiile din domeniu.