Nagy, ANRE: România are un potenţial imens pe biomasă şi hidro, poate mai mare decât pe eolian şi fotovoltaic

‘Cum văd eu din biroul meu de la ANRE domeniul biomasei? Primul gând care îmi vine în minte este că avem de aproape şase ani Legea 220 şi o schemă funcţională din 2011. Printre toate resursele regenerabile, energia eoliană şi fotovoltaică au dominat piaţa şi au văduvit celelalte domenii de atenţia cuvenită. România are un potenţial imens în ceea ce priveşte biomasa şi energia hidro, poate mai mare decât cea eoliană şi fotovoltaică. Am pornit în 2011 cu această schemă de sprijin cu mari speranţe, dar constatăm că este pe cale să se creeze o bulă care se va sparge. S-au construit 2.500 MW pe eolian şi 1.200 pe fotovoltaic, dar mai nimic pe hidro sau pe biomasă. În ceea ce priveşte biomasa, avem în prezent 70 MW instalaţi în centrale, dublu faţă de anul trecut, dar foarte puţin, totuşi, Deocamdată, nu există o piaţă a acestui tip de centrale’, a afirmat Nagy, la evenimentul Govnet Conferences ‘Biomasa, Biogaz & Cogenerare România 2014’.

Potrivit oficialului ANRE, costurile cu centralele pe biomasă sunt mai mari, din acest motiv investitorul având greutăţi în derularea planului de afaceri pe acest segment.

‘Ce este diferit la biomasă faţă de celelalte scheme de sprijin? Cea mai mare diferenţă este că la biomasă există un cost cu combustibil care îngreunează planul de afaceri al investitorului. De ce este atât de hotărâtor acest cost? Esenţa schemei de sprijin este că cei care produc energie din resurse regenerabile primesc un anumit număr de certificate verzi, în funcţie de energia valorificată în piaţă. Acestea vor fi cumpărate de furnizori de energie pentru a-şi îndeplini o anumită cotă. Prin această cotă de certificate verzi, se creează cererea pentru aceste certificate. Aşa cum a fost gândită schema, până la finele anului 2013, nu s-a dezvoltat aşa cum trebuie pentru că în Legea 220 sunt prevăzute anumite cote de energie regenerabile, anumite procente din consumul anual de energie electrică pe care România şi le-a asumat. Aceste procente porneau de la 8% în 2008 şi ajungeau la 20%, în 2020’, a explicat Zoltan Nagy.

Din datele Transelectrica, reiese faptul că proiectele de producere a energiei din surse regenerabile au ajuns la o capacitate totală de 4.728 de MW la finele lunii martie, cu 146 de MW în plus faţă de sfârşitul lunii februarie.

Conform Eurostat, România ocupa, în 2012, locul opt între statele membre ale Uniunii Europene /UE/ după ponderea energiei obţinute din surse regenerabile în consumul final brut.

Cea mai mare pondere a energiei obţinute din surse regenerabile în consumul total în 2012 s-a înregistrat în Suedia (51%), Letonia (35,8%), Finlanda (34,3%), Austria (32,1%), Danemarca (26%), Estonia (25,2%), Portugalia (24,6%) şi România (22,9%), la polul opus situându-se Malta (1,4%), Luxemburg (3,1%), Marea Britanie (4,2%) şi Olanda (4,5%), în timp ce la nivelul UE procentul este de 14%.

Între anii 2004 – 2012, cea mai mare creştere a ponderii energiei obţinute din surse regenerabile în consumul total s-a înregistrat în Suedia (de la 38,7% în 2004 la 51% în 2012), Danemarca (de la 14,5% la 26%), Austria (de la 22,7% la 32,1%), Grecia (de la 7,2% la 15,1%) şi Italia (de la 5,7% la 13,5%). România a înregistrat un avans de la 16,8% în 2004 la 22,9% în 2012, în timp ce la nivelul UE creşterea a fost de la 8,3% la 14,1%.

Sursele regenerabile de energie sunt considerate, potrivit comunicatului Eurostat, cele solare, termale şi fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale şi biomasă.

România şi-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă, la 1 ianuarie 2014.

Estonia a fost în 2011 primul stat membru al UE care şi-a îndeplinit obiectivele pentru anul 2020, fiind urmată în 2012 de Bulgaria, Estonia şi Suedia.

Govnet Conferences continuă seria evenimentelor dedicate industriilor cu potenţial de dezvoltare şi impact economic, prin organizarea, joi, la Bucureşti, a conferinţei ‘Biomasa, Biogaz & Cogenerare România 2014’.

Potrivit organizatorilor, evenimentul este primul de acest fel consacrat energiei produse din biomasă sau în centrale de cogenerare.

La finele anului trecut, capacitatea totală instalată în parcuri eoliene era de aproximativ 2.500 MW, respectiv 1.150 MW în cele solare, conform datelor oficiale.