Naționalistul Janez Jansa revine la putere în Slovenia, pentru a patra oară

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Astăzi s-a făcut un pas important către o Slovenie mai prosperă şi mai liberă. Mulţumesc şi nu va exista nicio concesie”, a declarat imediat Jansa.

Janez Jansa, în vârstă de 67 de ani, a obţinut 51 de voturi din partea celor 87 de deputaţi prezenţi la votul de învestitură şi îşi va prelua funcţia în iunie, odată ce miniştrii săi vor fi, de asemenea, aprobaţi într-o nouă sesiune ce urmează să fie convocată în următoarele 15 zile.

Janez Jansa a ocupat deja de trei ori funcţia de prim-ministru între 2004 şi 2022 în această ţară alpină cu o populaţie de două milioane de locuitori.

În timpul celui de-al treilea mandat de premier, încheiat în 2022, el a stârnit proteste pentru apărarea libertăţii presei şi a justiţiei înainte de a pierde alegerile în favoarea liberalului pro-european Robert Golob.

Acest apropiat al fostului prim-ministru ungar Viktor Orban şi admirator al preşedintelui american Donald Trump a ajuns pe locul doi în alegerile legislative din martie, imediat după coaliţia de guvernământ a lui Golob.

Acesta nu a reuşit însă să formeze o majoritate, iar luni, Janez Jansa a prezentat un acord de coaliţie minoritară.

Formaţiunea sa naţionalistă, Partidul Democrat Sloven (SDS, 28 de locuri), intenţionează să guverneze împreună cu Slovenia Nouă (NSi, 9 locuri), o formaţiune creştin-democrată ancorată de mult timp în peisajul politic al ţării.

A obţinut, de asemenea, sprijinul Demokrati (6 locuri), un partid fondat în 2024 de Anze Logar, un disident al SDS mai centrist.

În plus, doi deputaţi provenind din liste mici s-au alăturat acestui grup, ceea ce duce la 43 numărul deputaţilor care îl susţin pe Jansa.

Partidul critic la adresa elitei, Adevărul (Resnica), deşi se revendică antisistem şi prorus, a decis să sprijine această coaliţie eterogenă fără a participa la ea, păstrând astfel o poziţie de pivot ce îi permite să influenţeze majoritatea în timp ce rămâne în afara puterii.

„În termeni de majoritate parlamentară, nu vor fi stabili din cauza Resnica şi, intern, nu vor fi nici ei stabili din cauza lui Anze Logar”, a declarat pentru AFP analistul independent Aljaz Bitenc Pengov.

Coaliţia rămâne formal proeuropeană, fără o strategie de blocaj sistematic. SDS este membru al partidului conservator PPE, prima forţă politică din Parlamentul European. NSi şi Demokrati sunt, de asemenea, ancoraţi în zona de centru-dreapta europeană.

Totuşi, Janez Jansa riscă să întărească blocul liderilor critici din Consiliul European.

El intenţionează, de asemenea, să pună capăt diplomaţiei pro-palestiniene a ţării.

Viitorul guvern sloven se înscrie într-un discurs contestatar faţă de elite şi instituţii, notează AFP.

Programul său se articulează în jurul unei reduceri a impozitelor, a scăderii cheltuielilor publice, a unui sprijin pentru valorile conservatoare şi a unei neîncrederi în ONG-uri.

Un colectiv civic din care face parte şi filozoful sloven Slavoj Zizek a depus o contestaţie la Curtea Constituţională, considerând că rezultatul alegerilor din martie ar fi putut fi influenţat de scandalul Black Cube.

La încheierea campaniei electorale, autorităţile au anunţat că vor investiga această companie israeliană pentru a determina dacă ea a fost la originea videoclipurilor filmate cu cameră ascunsă şi care susţineau existenţa unor fapte de corupţie în cadrul guvernului condus de Robert Golob.

Janez Jansa a recunoscut că s-a întâlnit cu un responsabil de la Black Cube, dar a negat că ar fi fost comanditarul acestor înregistrări.

Sursa foto: Wikipedia