Nazare (BNR): Construcția de autostrăzi se reflectă ca cheltuială în deficit. De aia sunt blocaje pe Autostrada Moldovei. Ministerul Economiei cu Ministerul Finanţelor trebuie aduse împreună

Prezent la Forumul Naţional ”Viitorul Agriculturii”, Nazare a transmis că trebuie rezolvată problema deficitului, iar o soluţie ar putea fi „aducerea împreună” a Ministerului Economiei şi a Ministerului de Finanţe.

„Am trăit un context economic fantastic, cu cei mai mulţi bani vreodată la dispoziţie pe care i-a avut ţara asta, bani europeni. A fost o perioadă foarte bună şi poate că din cauza asta n-am simţit dezechilibrele, dar acum nu se mai poate întâmpla acest lucru, pentru că am ajuns la un final de etapă unde trebuie să rezolvăm problemele. Şi cum le rezolvăm? În primul rând, dacă tot vorbim de economie, cu Ministerul Economiei. Dacă ne uităm în structura Ministerului Economiei, o să vedem că Ministerul Economiei face şi turism, face şi apărare, face şi scheme de film, face multe alte lucruri, face un ghiveci de lucruri şi el ar trebui să gândească business. Dacă gândeşte business, ar trebui să aibă resurse. Resursele unde sunt? Resursele sunt la Finanţe. Schemele de ajutor de stat sunt la Finanţe sau în alte părţi. El nu e gestionarul resurselor şi el nici nu vede cât spaţiu fiscal ai la dispoziţie. De aceea, din punctul meu de vedere, ar trebuit să corectăm acest lucru. Nu trebuie luat tot din Ministerul Economiei, dar Ministerul Economiei cu Ministerul Finanţelor trebuie aduse împreună, pentru că avem nevoie de un creier economic în guvern care să ia aceste decizii”, consideră fostul şef al Finanţelor.

În opinia acestuia, trebuie un creier economic care să atragă în România investiţii străine, acestea fiind în continuă scădere în ultimii ani.

„În ultimii patru ani, creşterea economică a scăzut constant, de la aproape şase, la patru, de la patru la doi şi azi la aproape 0,2 pe primul trimestru. În acelaşi timp investiţiile, ISD-urile, au scăzut de la an la an, în 2023, 2022, în fiecare an şi anul ăsta scad în continuare. Şi dacă te uiţi în structura investiţiilor străine, o să vezi că 70% sunt profiturile investite. E foarte puţin greenfield acolo şi e foarte puţin specific pe agricultură. Ai nevoie de un creier economic care să atragă investiţii străine. De ce n-am atras? Domnule, nu ne-am propus. Dacă ne propuneam, nu aveam o agenţie de comerţ exterior scoasă, plimbată de la MAE la Ministerul Economiei, scoasă în afara Guvernului, care e jumătate ocupată şi nici măcar buget nu are. Şi lucrul ăsta trebuie să-l aranjăm acum. Vrem să ieşim, vrem să avem diplomaţie economică? Hai să bugetăm lucrurile astea! Nu putem, indiferent cum am vrea să facem aceste schimbări, nu se pot face tăieri de peste tot. Trebuie să avem lucruri unde în continuare trebuie să investim”, a atenţionat oficialul BNR.

El a adus în discuţie înfiinţarea fondurilor de investiţii.

„Mă uit la PNRR şi o să discut acum despre aceste idei de a face fonduri de investiţii. Să ştiţi că n-au apărut azi. Când am negociat PNRR-ul, în PNRR erau incluse câteva lucruri. Era inclus un fond de risc care să fie gestionat de FNGC-IMM şi încă două fonduri pe instrumente financiare care erau la dispoziţie din PNNR, pe care eu le-am propus să fie gestionate tot de acolo. De ce? Ca să creăm experienţa în interior, de a lucra cu fonduri de investiţii şi de a ne obişnui la stat cu ideea de a gestiona riscul, începând cu PNRR-ul ca să putem continua după aia altfel. Niciuna din aceste propuneri n-a fost acceptată la vremea respectivă în PNRR, din nefericire, deşi ele au fost acolo”, a arătat Alexandru Nazare.

O altă problemă semnalată este faptul că proiectele de autostrăzi au fost finanţate prin împrumuturile prinse în PNRR şi nu prin granturi.

„În PNNR am avut 15 miliarde pentru împrumuturi. În loc să folosim împrumuturile pentru mediul privat, să punem cele 15 miliarde la dispoziţia unor bănci ca ele să creeze proiecte şi să poată să dea finanţări cu dobânzi mici, pentru că noi le luăm de la Comisie cu dobândă mică, noi am pus autostrăzi pe împrumut. Nu le-am pus pe grant, le-am pus pe împrumut, şi atunci banii ăia, 15 miliarde, care erau destinaţi pentru toate aceste lucruri – poate nu 15 miliarde, şi 3 miliarde, şi 5 miliarde, nu toţi banii, dar erau un început, am pus pe autostrăzi. Autostrăzile se reflectă ca şi cheltuială şi în datorie publică şi în deficit. De-aia sunt blocaje pe Autostrada Moldovei astăzi, pentru că se reflectă şi în datorie publică şi în deficit. Dar dacă erau gestionate prin Banca de Dezvoltare, dacă erau gestionate prin bănci sau prin astfel de structuri nu se mai reflectau pe deficit. Nu mai erau o presiune în plus pentru stat”, a explicat fostul ministru.

Potrivit acestuia, România are în continuare un potenţial foarte mare, dar ca să atingem acest potenţial trebuie să ne schimbăm mentalitatea.

„În concluzie, nu vreau să duc discuţia într-o zonă pesimistă, pentru că România are în continuare un potenţial foarte mare, dar ca să atingem acest potenţial trebuie să ne schimbăm mentalitatea şi nu e un cuvânt mic, şi nu e puţin lucru de făcut. Nu sunt măsuri de făcut pe jumătate acum. Dacă vrem să rezolvăm ceva, trebuie să luăm măsuri fundamental diferite astăzi, ca să schimbăm lucrurile, să schimbăm orientarea pe care am luat-o. Cred că e o idee foarte bună să ne uităm în zona fondurilor de investiţii, dar trebuie să vedem exact cum, unde este optimul în care statul şi privatul să lucreze împreună, având încredere unul în altul, nu creând prăpăstii între unul şi altul. Şi cred că trebuie să ne gândim mult mai bine cum gestionăm şi cum negociem programele astea la Bruxelles, şi cred că aici, împreună cu Clubul PanEuropa România, al cărui preşedinte sunt, vrem să susţinem acest lucru, să creştem substanţa, calitatea materialelor care ajung să devină mandate de ţară în negocieri la Bruxelles, pentru toate consiliile de linie unde putem să facem asta, pentru că acolo avem foarte mult de recuperat de asemenea”, a încheiat Alexandru Nazare.

Clubul Fermierilor Români a organizat, joi, Forumul Naţional pentru Viitorul Agriculturii, reuniune dedicată prezentării concluziilor şi promovării iniţiativelor importante rezultate din seria celor şase forumuri regionale desfăşurate în ultimele luni.