Nazare: Economia reporneşte atunci când oamenii şi firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine

Potrivit acestuia, în august s-a consemnat cea mai rapidă frânare a inflaţiei din ultimii ani, iar aceasta vine dintr-o corecţie reală a echilibrelor economiei, scrie Agerpres.

„Cu puţin peste un an în urmă, în iunie 2025, am preluat Ministerul Finanţelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaş de finanţare şi inflaţia persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari şi mai puţin spaţiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat o corecţie fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanţelor a fost să transforme această direcţie într-un buget realist, într-o execuţie controlată zi de zi şi într-o administrare prudentă a finanţării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflaţia şi dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie şi peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani şi, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecţie reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune”, a scris Nazare, luni seara, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că o parte a scăderii se explică statistic, prin ieşirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În acelaşi timp, cealaltă parte ţine de fundamente, respectiv o cerere internă temperată, un deficit în scădere şi costuri de finanţare mai mici.

De asemenea, a adăugat ministrul, datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizaţi cu atenţie: fără combustibili, preţurile de consum au scăzut în august cu 0,08% faţă de luna anterioară. Preţul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele şi fructele sunt mai ieftine decât acum un an.

„Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piaţa externă a petrolului: benzina şi motorina sunt singurele capitole cu creşteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite – iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne. Acesta a fost sensul ajustării începute în vara anului trecut. Am preluat un buget construit pe un model care nu se mai putea susţine. În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar investiţiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri şantierele. Aceste rezultate contează nu doar în statisticile economice, ci şi în viaţa de zi cu zi”, susţine Nazare.

Acesta a precizat că aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuţi, iar aceştia sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în şcoli, nici în autostrăzi.

„Fiecare punct în minus la costul de finanţare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret”, a punctat şeful de la Finanţe.

Totuşi, a atras atenţia el, o inflaţie de 6,2% este încă una ridicată, iar scăderea din august nu înseamnă că preţurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creştere încetineşte.

„Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al preţurilor şi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecţie. Media inflaţiei în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi şi la raft. Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere faţă de statistică, iar pentru cei mai mulţi oameni ultimul an a fost dificil. Ştim foarte bine acest lucru şi, de aceea, corecţia finanţelor publice rămâne prioritară. Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă.

Direcţia este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflaţia şi corecţia deficitului sunt două feţe ale aceluiaşi proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea ţintelor asumate şi mutarea creşterii economice dinspre consum pe datorie către investiţii. Dar corecţia economică nu este un scop în sine. Ea trebuie să creeze condiţiile pentru revenirea încrederii şi pentru o creştere sănătoasă. O economie nu reporneşte din legi, ordonanţe şi nici din comunicări publice. Reporneşte atunci când oamenii şi firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiţie se hotărăşte să o facă aici, nu în altă parte”, a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul interimar a mai subliniat că dezinflaţia este o veste bună pentru puterea de cumpărare: cu cât preţurile cresc mai încet, cu atât salariile şi pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos, din venituri reale care încep să îşi recapete valoarea, nu din deficite şi împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut.

„Înlocuim consumul finanţat pe datorie din anii trecuţi prin consum susţinut de venituri reale, alături de investiţii. (…) Avem acum o şansă pe care nu am mai avut-o de mult: să transformăm un an dificil într-un prilej de restart – energie, industrie, infrastructură, fonduri europene folosite până la ultimul euro, capital românesc care rămâne acasă. Drumul nu s-a terminat şi nu va fi uşor. Dar direcţia este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a punctat Alexandru Nazare.